Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Dar de ce nu mai suntem ținuți să mâncăm cușer ? De ce nu mai omorâm adulterii cu pietre ? Oare noi, adică fiecare după capul lui, am făcut aceste modificări ? Nu cumva modificarea regulii de a mânca cușer a făcut-o Biserica la conciliul I apostolic de la Ierusalim ?
Deci, Biserica (și numai ea), prin urmașii legitimi ai apostolilor care sunt episcopii, poate modifica, abroga în parte ori în totalitate orice canon, după cum poate introduce canoane noi, care nu au fost mai înainte. Spre exemplu, Biserica mea permite de mult timp femeilor la menstruație să intre în Biserică și să se cuminece. La fel, permite să mănânci o friptură bună și să te cumineci peste o oră. Ea, Biserica, îmi permite. E altceva decât a-mi lua eu însumi permisiunea în răspăr cu rânduiala ei. Dacă mâine va reintroduce canonul din 1958 și abrogat în 1966 potrivit căruia nu te poți cumineca decât la 3 ore de la ultima masă, de mâine așa trebuie făcut. Dacă va introduce ceva ce nu a mai fost niciodată, de exemplu trebuie ca atunci când te împărtășești să stai într-un picior, înseamnă că, din momentul în care eu voi auzi citită din amvon Hotărârea Sinodală asupra Sf Canon al Cuminecării Într-un Picior, de mă voi cumineca altfel, voi fi în păcat și îmi va fi spre osândă.
|
:-) Mi-a placut asta cu impartasania intr-un picior...
Din cate stiu eu, acest mod de a intelege autoritatea Bisericii este mai degraba cel catolic. In Biserica ortodoxa ce primeaza pana la urma este sinodalitatea. Sinodalitatea nu se manifesta numai in sinoade, ci si in viata bisericii in general. Nu ajunge ca un sinod sa hotarasca ceva, trebuie ca el sa fie acceptat si de constiinta vie a Biserici in intregime (pentru ca Biserica este formata numai din episcopi, ci din toti credinciosii).
Este adevarat ca o dogma nu se mai schimba si nu se mai discuta odata ce acel sinod a fost acceptat de toti. Insa cu canoanele lucrurile nu stau asa.
Oricum, la noi canoanele nu au aceeasi acceptiune ca in BC. Nu au valoare de lege. La noi ele sunt orientari, date pentru preoti, care le pot aplica dupa discernamantul lor. De accea la noi primeaza asupra canoanelor ascultarea fata de duhovnic, dar si aplicarea propriului discernamant, in unele cazuri.