Psalmul 11
Dumnezeul meu din slava , in genunchi te rog supus : / Mantuieste-ma pe mine , ca cei cuviosi s-au dus ; / Omenirea toata,- cum e-n razmerita un viespar, - / Adevarul il graieste tot mai greu si tot mai rar , / Fiecare ins aproape , cata-aproapelui sa-ib spuna , / Cu viclenele lui buze , la tot pasul , o minciuna ! / Amuteasca , Doamne , limba cea vicleana , fara oase , / A trufasilor si-a celor care au buze mincinoase , / Piara cei ce vor izbanda , prin barfire si minciuna , / Care cred ca , lacat gurii n-are cine sa le puna ! / " Ma voi ridica acuma , - zice Dumnezeu Preasfantul , - / Pentru lacrimile celor care-n zdrente si-au vesmantul ; / Pentru-adancile suspine ale celor cu trai prost , / Iar pe obiditii lumii pune-voi la adapost ! " / Si-ale Domnului cuvinte sunt curate : ele sunt / Ca argintul ce s-alege , prin topire , de pamant ! / Iar Tu ,Doamne ,le vei tine : peste ele sa nu treci / Si de neamul fara lege, sa ne ocrotesti in veci ! / Caci atunci cand se ridica oameni de nimica sus , - / Cel netrebnic e stapanul , iar cel bun , e rob supus !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|