Faptul ca avem parere diferite, n-as vrea sa crezi ca ma cert cu tine. doamne fereste !
Doar ca io vad lucrurile diferit. Avem inca o lectie grea de invatat : RABDAREA. cum spunea parintele Cleopa: Rabdare, rabdare, rabdare...
Credinta ni se pune la incercare. Io una sunt intre serpi, si nu e ushor, crede-ma... Dar stiu ca nimic nu e intamplator, si bunu Dumnezeu ne iubeste si ne vrea binele.
Citat:
În prealabil postat de Noesisaa
Vezi, eu asa nu pot sa imi traiesc credinta. Pur si simplu nu pot. Cred ca nu m-am facut inteleasa. Sunt unii care pot sa traiasca din punct de vedere duhovnicesc cu doua-trei vizite in Romania pe an in care se spovedesc, mai cumpara niste carti care sa le citeasca, una alta. Mie atitudinea asta mi se pare foarte periculoasa. De asta cred ca tie iti spuneam ca atunci cand esti in vest trebuie sa gasesti o solutie in asa fel incat sa duci o viata spirituala mai aproape de realitate. Fie faci ca mine si iti gasesti o biserica catolica in care sa te simti confortabil sufleteste, fie faci efortul sa mergi 50 de km (in cazul tau) pana la biserica. Eu alta cale de mijloc satisfacatoare nu vad.
Sigur, am ditamai Acatistierul aici. Dar cred ca stii de ce crestinii merg la biserica, si de ce lipsa de la biserica este un mare prejudiciu sufletesc?
Eu nu o vad ca o incercare, ci ca o oportunitate. O oportunitate de a imi re-improspata credinta, de a nu o lasa sa se rutinizeze. Credinta ti-o pui singur la incercare cand nu faci nici un efort sa o practici in mod palpabil.
|