Citat:
|
În prealabil postat de romandragut
dragii mei. suntem pe un forum ortodox. sunt oameni foarte inchisi pe aici. alti sunt deschisi dialogului si toleranti.
se discuta doar despre pacat.
pentru a fi siguri ca raiul este al vostru trebyuie sa traiti ingereste. trebuie sa abandonati orice gest uman si sa faceti ceea ce un calugar sau vreun sihastru credea ca trebuie facut. oameni care au ales sa nu traiasca intr-o societate reala.
trebuie sa ascultam de sfinti parinti care ne promit ca daca nu facem ce trebuie vom ajunge in iad...
eu va propun: mergeti in rai. voi sunteti suflete salvate... de care uneori mi-e atat de mila.
|
Imi pare nespus de rau, dar tratezi problema putin superficial. Cele lumesti nu le interzice nimeni sau mai bine zis nu sint pacate, atita timp cit nu incalca Sfinta Scriptura, morala crestina si bunul simt in general. Ne raportam la cele de mai sus pentru ca discutam din punct de vedere crestin , tinind cont ca aici pe forum sintem, sper, cu toti frati in credinta. Este absurd sa ceri ca toti oamenii sa fie fara de pacat , far de vicii , sa fim cu totii niste sfinti. Ar fi ideal, dar totusi imposibil. Asta nu ne da dreptul nici pe departe sa nu luptam continuu impotriva ispitelor ce apar la tot pasul. Nu ne da dreptul de a inchide ochii la pacatul in sine , de a-l combate, de a lupta impotriva lui. Nimeni nu este perfect. Perfectiunea absoluta este bunul si preamaritul DUMNEZEU. Aceasta nu ne noua dreptul la resemnare, ci dimpotriva, ne obliga la lupta continua impotriva imperfectiuni nimicimi noastre, impotriva nefirescului transformat in viciu, patima si in cele din urma in pacat . Resemnarea si acceptarea infringeri in lupta cu pacatul, denota lasitate si multa slabiciune caracteristica celor slabi in credinta si de ce nu , denota si o labilitate psihica mai mult sau mai putin pronuntata.