Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
 Mai e pana atunci, Fani!
Libertatea crestina e indisolubil legata de indepartarea de pacate si independenta fata de actiunea diavolului asupra noastra. Vom sti cand vom ajunge acolo, caci vom simti actiunea Duhului Sfant asupra noastra. Dar in mod normal doar sfintii ajung atat de departe. (Iar eu nu am veleitati de sfanta, din pacate.) Dar, atunci cand intervine Dumnezeu, ca sa curete omul definitiv de pacate, ii cere totodata si smerenie infinita. De aceea ii auzi pe sfintii in viata spunand, ca sunt pacatosi si plangandu-si pacatele.
Un ex: sf Efrem Sirul era la Sf. Vasile. acesta il intreaba de ce nu a accepta preotia. Sf. Efrem Sirul ii raspunde: din cauza pacatelor. La care Sf. Vasile raspune: as vrea sa am eu pacatele tale.
In ce priveste lungimea vietii... cine stie, atata timp cat Dumnezeu este Stapan asupra lungimii zilelor noastre.
A exercita libertatea crestina, nu este o actiune, ci o stare; asa inteleg eu.
Poate ca eu nu ma rog destul pentru curatirea de pacatele mele. De aceea va rog si pe voi, cei de pe forum, sa va rugati si pentru mine, pacatoasa.   |
Ei, dar cand ii invatam pe altii, nu ar trebui mai intai sa fim noi foarte innaintati in credinta si curatati de patimi?
Eu una nu sunt, si uite ca sunt profa de religie...
Cred ca ce conteazea este sa facem aceste lucruri cu smerenie.
Ca cizmarul din povestea cu sfantul Antonie.
Saptamana mare cu bine, Anca!