Citat:
În prealabil postat de Fani71
Nici la intrebarea asta nu pot sa-ti raspund cuim trebuie, pentru ca nu mai cunosc Romania destul de bine ca sa zic daca as mai pleca de acolo.
Dar atat am stat in occident ca am ajuns sa-l si iubesc - sa ii vad si partile bune, si asa, cu cele bune si rele, sa il simt acasa la mine.
Asa cum si unii dintre voi va simtiti acasa in Romania cu cele bune si rele (caci sunt peste tot).
Mi se pare important sa reusesti sa te simti destul de acasa unde stai, si in acelasi timp destul de strain ca sa poti fi cetatean al Imparatiei lui Dumnezeu.
Eu niciodata nu as zice acum 'acasa' cand merg in Romania, cum zic multi romani plecati. Nu mai este acasa. Ar fi ciudat sa mai fie, avand in vedere ca mi-am petrecut mai multi ani dein viata in alte tari, ca sunt casatorita cu un belgian si copiii mei sunt din start cetateni belgieni. Iar eu sunt cetatean german.
|
Ma gandeam totusi ca regreti satul,unde este matricea cea mai puternica a sufletului nostru(Nu am trait niciodata la tara,dar in strainatate ma apuca dorul de el!)
Si ma gandeam ca regreti spiritualitatea asta ortodoxa,chiar cladita pe o tara balcanica si retrograda .Imparatia lui Dumnezeu e peste tot ,dar vehiculul care te duce la ea,ortodoxia,e cel mai usor de gasit pe aceste meleaguri,caci ai in spate ,alaturi de Traditia orotodoxa,si traditia concreta ,implementata genetic,a stramosilor.E doar mai usor zic,mai firesc.
Eu daca stau o saptamana in germania ma ofilesc ,si plang de mila lor.
Dar bineinteles ca tot oameni sunt peste tot,si Hristos e acelasi in orice colt al pamantului