[mariamargareta]

Cea din urmă categorie de corecţii analizate aici nu este neapărat şi ultima, dar ar putea fi cea mai importantă. Este vorba de acele "corecţii" care ţintesc la modificarea de fond a mesajelor de la Pucioasa. Acestea sunt cele mai grave intervenţii “pe cord deschis” în textul sacru pucioşesc, deoarece ele mistifică esenţa mesajului original până la “sacrilegiu”. Vom da în continuare un singur exemplu, o corecţie cu tâlc, dar ele sunt cu zecile.
Într-o “vorbire” a Dumnezeului Pucios de prin anul 1994, cu prilejul sărbătoririi Învierii Domnului, după introducerea de rigoare, i s-a permis şi “duhului Verginicăi” să ia cuvântul şi să-şi îmbărbăteze poporul cu un spici rostit chiar “de lângă Domnul”.
Cei care au compus predica ei, şi i-au atribuit-o apoi, au uitat la un moment dat că, în desfăşurarea vorbirii, se trecuse de mult de la persoana I a Dumnezeului Pucios la persoana I a spiritului Verginicăi. Această neglijenţă a permis înregistrarea unei erori fatale: Verginica vorbea la un moment dat în locul Dumnezeului Pucios, şi nu de lângă El. “Verginica” (de fapt, duhul sau duha ei) le vorbea păstorilor Nea’Mişu şi nea’Cristea , numindu-i “păstorii mei” şi învăţându-i să-şi întărească ucenicii aşa cum o făcuseră cândva apostolii lui Hristos, dar le vorbea folosindu-se de construcţia “apostolii Mei” pe care ea nu era în drept să o folosească. Nici dacă s-ar fi scris “apostolii mei” n-ar fi fost corect, căci Verginica n-a avut nicodată apostoli, şi nici n-a fost contemporană cu Tit, cu Timotei, cu Barnaba şi cu Marcu. Cu ocazia reeditării cărţii, liderii pucioşi au observat tărăşenia şi aprecind că gravitatea ei este absolut intolerabilă, au operat discret modificarea salvatoare: cuvântul Mei a dispărut pur şi simplu, iar fraza rostită de “duhul Verginicăi” a redevenit credibilă:

“Păstorii mei, întăriţi-vă şi să vă întăriţi ucenicii, aşa cum i-au întărit apostolii Mei pe Tit, pe Timotei, pe Barnaba, pe Marcu, pe Prohor şi pe toţi ucenicii cei lucrători. Fiţi cu luare aminte. Vegheaţi în straja nopţii şi a zilei şi lucraţi lucrarea aceasta de pregătire a întoarcerii Stăpânului viei...”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 01-05-1994)
“Păstorii mei, întăriţi-vă, şi să vă întăriţi ucenicii, aşa cum i-au întărit apostolii pe Tit, pe Timotei, pe Barnaba, pe Marcu, pe Prohor şi pe toţi ucenicii cei lucrători. Fiţi cu luare-aminte. Vegheaţi în straja nopţii şi a zilei şi lucraţi lucrarea aceasta de pregătire a întoarcerii Stăpânului viei.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 18 aprilie/1 mai 1994)

Manevra de acest tip, substituirea de persoană, nu este singulară. În anii 1982, 1983 şi 1984, după moartea Verginicăi, peste 30 de pronume personale erau scrise cu majuscule, semnificând prin aceasta că mesajele care le conţineau veneau direct “de la Domnul”. În ediţia a doua a cărţii, ele au fost modificate şi trecute cu literă mică, pentru ca să apară că mesajele veneau de la duhul Verginicăi, care-i vorbea din cer surioarei sale, lelica Maria. Liderii pucioşi nu voiau ca lelica să apară ca vorbitoare direct cu Dumnezeu, caz în care ar fi trebuit s-o considere şi pe ea proorociţă şi totodată “trâmbiţa a şaptea” . Dar, dacă lelica ar fi fost “trâmbiţa a şaptea” şi prooroc, liderilor pucioşi nu le mai rămânea nimic de făcut şi de trâmbiţat, căci cu “trâmbiţa a şaptea” se încheie lanţul proorociilor apocaliptice, iar lelica a murit şi ea în anul 1997. De aceea, eu au fost nevoiţi să falsifice aceste 30 de pronume personale. Iată câteva exemple mai semnificative, care susţin cu probe concrete această teorie:

1. “… Uite ce zice Domnul: cine are urechi de auzit să audă şi cine are inimă pentru Domnul, să înţeleagă. Domnul a oprit căsătoria pentru că numai e timp de întinare şi de pofte trupeşti […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 5 februarie 1982)
1. “…Cine are urechi de auzit, să audă, şi cine are inimă pentru Domnul, să înţeleagă. Domnul a oprit căsătoria pentru că nu mai e timp de întinare şi de pofte trupeşti […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 18 aprilie/ 1 mai 1982)

Acest prim exemplu nu se încadrează în categoria amintită, de falsificare a majusculelor pronumelor personale, dar ilustrează caracterul intenţional al modificărilor care urmează şi care vor fi evidenţiate în continuare: acestea vor să ascundă faptul că din prima ediţie a cărţii reieşea că “Domnul vorbea” direct prin lelica Maria , exact la fel ca şi prin Verginica, deci lelica era “trâmbiţă”, trâmbiţa a şaptea. În ediţia a doua, dispar cuvintele “Uite ce zice Domnul” deci nu mai zice Domnul ceea ce zice, ci Verginica zice, iar lelica doar primeşte la modul pasiv mesajele venite din cer de la “şpiritul nemuritor al Verginicăi”.

2. “…Acest acoperământ al Meu unde v-am lăsat Eu […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 20 mai 1982)
2. “…Acest acoperământ al meu unde v-am lăsat eu […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 7/20 mai 1982)

3. “…O, poporul Meu scump şi oile Mele scumpe, pentru voi Mă lupt şi pentru voi am pus trâmbiţa Mea în lucrare. Fiţi ai Mei […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 25 iunie 1982)
3. “…O, poporul meu scump, oile mele scumpe! Pentru voi mă lupt şi pentru voi am pus trâmbiţa în lucrare. Fiţi ai mei […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 12/25 iunie 1982)

4. “ …Poporul Meu iubit, oile Mele din toate colţurile […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 10 iulie 1982)
4. “ …Poporul meu iubit, oile mele din toate colţurile […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 27 iunie/10 iulie 1982)

5. “ …O, poporul Meu, oile Mele scumpe, turma Mea deschideţi-vă inima […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 7 august 1982)
5. “ …O, poporul meu, oile mele scumpe, turma mea deschideţi-vă inima […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 25 iulie/7 august 1982)