"Mergeam pe o plaja, iar Dumnezeu pasea alaturi de mine. Pasii ni se imprimau in nisip, lasand o urma dubla: una era a mea, cealalta a Lui. Atunci mi-a trecut prin minte ideea ca fiecare din pasii nostri reprezenta o zi din viata mea. M-am oprit ca sa privesc în urma. Si am revazut toti pasii care se pierdeau in departare. Dar am observat ca in loc de doua urme, nu mai era decat una singura. M-am speriat la gandul ca voi fi singur, singur...Am intrebat : Dumnezeule de ca m-ai parasit ? Dupa un timp, timp de framantari, timp de caderi si ridicari, raspunsul a venit : Nu te-am parasit. Acolo unde vezi doar o urma de pasi, ei bine, acolo Eu te-am carat pe brate..."
__________________
Intunericul este doar absenta Luminii...
|