Atata vreme cat am cautat si selectat un duhovnic cu deosebita grija dupa gesturi, dupa privire, dupa vorbele sfintiei sale si ale altora despre dansul, am trait sentimentul neimplinirii sufletesti la fiecare spovedanie. (Nu mai pun la socoteala faptul ca din ceea ce spuneam eu, parintele intelegea exact contrariul.)
Pentru ca eu foloseam atunci partea rationala din mine.
Mare insa mi-a fost uimirea si bucuria cand, invoindu-ma cateva ore intr-o dimineata, am apelat la parintele din parohia noastra, care venise relativ recent. Atunci si la fiecare spovedanie de atunci, multumesc Domnului care mi-a ascultat si implinit rugaciunea (pt.aflarea unui duhovnic).
|