Citat:
În prealabil postat de tricesimusquintus
Toate fenomenele pe care le reclami nu ai să le întâlnești în Biserica Adventistă, se vede că nu ne cunoști.
Nu poți nega că există respectarea strictă a "scenariului" liturghiei, decorul trebuie să impresioneze, nu lipsește nici corul antic care dă replica la timp...
|
Liturghia este cea mai importanta slujba a ortodoxiei, pentru ca avem convingerea ca in timpul ei se prefac darurile in Trupul si Sangele Mantuitorului, si nu la nivel simbolic. Iti dai seama ca nu ne putem purta oricum, avand convingerea aceasta. Interesant e insa faptul ca atat in bisericile mari, cu fast si cor antic cat si in bisericutele de la tara, unde preotul are vestminte prafuite, de pe vremea lui pazvante si unde raspunsurile la timp i le da corul antic reprezentat de o baba si-un mos de 90 de ani, solemnitatea momentului e aceeasi, rugaciunile si raspunsurile sunt identice, momentele Liturghiei sunt aceleasi, valabilitatea Tainelor e aceeasi fie ca le savarsesti intr-un mediu plin de fast sau intr-un paraclis uitat de lume, cu trei enoriasi, unde chiar ca nu mai poti acuza pe nimeni de teatru. Intr-un fel, chiar daca esti fizic intr-o singura biserica, duhovniceste e ca si cum ai fi in toate sau in oricare, asta cred ca e adevarata unitate/comuniune. Ca eu, in urbea X particip in acelasi fel in care mama sau duhovnicul meu participa in urbea Y la 200 de km distanta.
Si are sens: Dumnezeu e in acelasi timp maret si de necuprins, dar S-a si smerit pentru noi, si ritualurile ortodoxe, in ansamblu, ne transpun si pe noi in acea atmosfera sfanta, in fata lui Dumnezeu care e atotputernic si in acelasi timp milostiv si bland.
Nu vad unde ar fi teatrul aici.