Un misionar a mers in Vanuatu, la un trib izolat, care locuia in craterul unui vulcan stins si nu stia nici macar ca se afla pe o insula sau ca lumea e mai mare de ce au vazut ei. Civilizatia nu ajunsese inca pana acolo.
Un sef de sat l-a dus la o roca imensa [in Vanuatu gasesti noroi din belsug, pietre nu prea sunt]. I-a spus ca aceea este Arca lui Noe, care a naufragiat aici acum mult timp.
Misionarul a facut ochii mari "De unde stiti voi de Noe?" Seful a spus: "E legenda poporului nostru, transmisa din generatie in generatie" Si i-a povestit intocmai despre arca lui Noe, asa cum o stim si noi. Singurul lucru asupra caruia nu s-au inteles a fost numarul de oameni de pe corabie. Misionarul zicea ca erau opt, seful ca erau sapte. Pana la urma seful a zis impaciuitor ca poate au plecat opt de la voi dar s-a pierdut unul pe drum si au ajuns la noi sapte. ))
Ideea este ca, desi noi ne consideram buricul pamantului, Dumnezeu nu ramane fara marturie. Intr-un fel sau altul vestea despre EL ajunge peste tot. Fiecare trib izolat are particele din istoria adevarata a facerii lumii.
__________________
"Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!" Gal 6:14
|