[ALEXANDRU ANASTASIU]

Motto: Pildele lui Solomon
„Cap. 12. 1. Cel ce iubește învățătura iubește știința, iar cel ce urăște certarea este nebun
Cap. 17, 10 Certarea înrâurește mai adânc pe omul înțelept
Cap. 28,26 . Cel ce își pune nădejdea în inima lui este un nebun, iar cel ce se conduce după înțelepciune, acela va fi mântuit.”
Cele ce le voi scrie mai jos nu sunt ironice ci cu dragoste întru Hristos dedicate special domnișoarei Fani71.


3. La cei de mai sus la ce gândire corectă să te aștepți? Surpriza cea neplăcută a fost însă domnișoara Fani71. Dumneaei susține că e lingvistă și profesoară de religie. Mi-a plăcut foarte mult ca mod de gândire declarată și anume că dorește adevărul mai presus de cei care îl vorbesc. Că nu se mulțumește cu declarațiile Athoniților doar pentru că sunt Athoniți ci vrea să afle care este voia lui Dumnezeu. Așa trebuie să gândească un ortodox autentic. Poate un om bun să spună un cuvânt rău și un om rău să spună un cuvânt bun. Noi trebuie să luăm cuvântul iar nu omul. Să-l băgăm în laboratorul minții și să-l analizăm: dacă este conform cu Sfintele Învățături ale Bisericii Ortodoxe dintotdeauna, de peste tot, și aprobate de majoritatea Sfinților Părinți înseamnă că sunt autentice și de la Dumnezeu, deci le putem însuși. Le punem apoi în practică să vedem dacă ni se potrivesc nouă și așa luăm folos din adevăr.
Dar din păcate, în practică, domnișoara Fani71 nu a aplicat acest principiu ci dimpotrivă fără sta prea mult pe gânduri a îmbrățișat necondiționat, cu dragoste nedezlegată și nemărginită de vreun principiu, învățături culese de domnia sa de prin literatură, forumuri, cărți de medicină idolatră, păreri ale prietenilor, de la practicieni papiști fără să manifeste același spirit critic ci dimpotrivă cu tot entuziasmul. De aici mi-am dat seama că de fapt principiul expus de domnia sa a fost doar unul declarativ pentru că nu avea contraargumente raționale și izvorât nu din dragoste însângerată după adevăr ci din dragostea sa mai aplecată către rumorile culturale ale lumii căzute decât către îndreptarele de spovedanie și Sfinții Părinți. A spus că este profesoară de religie dar se vede că este mai mult lingvistă. Lingviștii în general au hiba de a nu căuta cu sete de absolut adevărul ci de a admite toate părerile mai ales cele ce le furnizează satisfacție lăuntrică. E adevărat că fiind la Bruxelles nu a specificat însă ce religie profesează. Inițial am crezut că este profesoară ortodoxă dar după ce am citit mai cu atenție postările dumneaei atât din limbaj cât și din afirmații se vede că sursa ei de cunoaștere și deci de credință se află mai degrabă în literatură, în manualele chinezești și la prietenii săi acupunctori, homeopați și fizicieni, adică ghiveci New Age. Oare religia predată de dumneaei să fie cea a Fiarei de la Bruxelles?.
Mai este o contradicție în afirmațiile sale. Pe de o parte zice că acupunctura e ceva concret nu e bioenergie apoi o tot dă ba cu ki ba cu qi bioenergii subtile pe care, săracele de ele și lumina le-ar altera (oare acele trebuie băgate în camere întunecoase să nu și-l piardă pe Qi?) după cum i-a spus un fizician prieten, (dar ea oricum nu se pricepe). Am zice mai degrabă după cum îi suflă vântul ideilor care o tot mână cine știe unde. Numai că, după cum teologia de mult a revelat care este trupul îngerilor (deși ea nu știe, că nu i-a spus prietenul fizician), așa și sănătatea este un lucru esențial în viața noastră (deși rațiunea și conștiința ei înălțate pe culmile fizicii cuantice nu i-a descoperit) și raportarea la sănătate este bine așezată de Sfinții Părinți. Dacă n-ar avea atâta dispreț față de îndreptarele de spovedanie și părinții care nu sunt de aceeași părere cu dânsa și ar căuta sincer adevărul ar observa, fără să conteze că unii au o părere și alții alta, că problema homeopatiei și acupuncturii și multe alte probleme care o frământă au rezolvare în și numai în Ortodoxie, (singura credință care este consecventă și duce gândirea până la capăt) și încă nu o rezolvare superficială, superstițioasă, fanatică, îngustă la minte cum sugerează dumneaei prin postări ci MÂNTUITOARE.
Mai este o idee greșită în căutările ei (care de altminteri le-am îndrăgit pentru că au descoperit niște frământări lăuntrice și nelămuriri răspândite). Această idee este că energia bună, vindecătoare, științifică este doar ceea ce se poate măsura. Acesta este principiul după care dumneaei clasifică energiile ca fiind de la Dumnezeu create sau necreate iar nu demonice. Este tot una din gafele teologice ale domniei sale izvorâtă din acest uriaș care omoară sufletul Neștiința. După cum vom vedea energiile demonice sunt foarte concrete și măsurabile chiar și cu ochiul liber: mișcări de obiecte prin aer, mișcări ale pendulelor homeopaților (unii folosesc pentru diagnostic pendulul, nu toți), popilor papei (vezi 2.000.000 de km în căutarea adevărului) și Radiesteziști, levitații și printre multe, foarte multe altele, vindecări și învieri paranormale adică drăcești. Deci căutarea cauzelor vindecării și deci a felului de medicină care trebuie urmat sau nu, nu trebuie făcută după criteriu măsurabilității fizice ci după voia lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu se află mai puțin din cărțile de știință (deși și acolo este evidentă pentru cei care le citesc în lumina setei de adevăr) ci mai ales în cărțile bătrâne așa de mult disprețuite de dânsa, dar revelate de Duhul Sfânt sfinților părinți, printre care și Athoniți.
Domnișoara Fani71 cu durere și dragoste vă rog să-l lăsați pe Hamlet prințul Danemarcei lui Shakespeare, chiar dacă susține acupunctura (doar moare împuns de o sabie otrăvită dar mai puțin dăunătoare decât acele acupunctorilor - deoarece nu are otravă religioasă ca veninul chinezesc idolatru care linge trupul dar mușcă sufletul). Apucați-vă de Marile Cărți ale Veșniciei insuflate de Dumnezeu în Ortodoxie. Să știți că moartea ne este mult mai aproape (nouă tuturor) decât credeți. Nu mai este timp de experimente aflate sub îndoială, deci necredincioase (Epistola către Evrei cap 10, „38. «Iar dreptul din credință va fi viu; si de se va îndoi cineva, nu va binevoi sufletul Meu intru el»39. Noi nu suntem (fii) ai îndoielii spre pieire, ci ai credinței spre dobândirea sufletului.)
Mergeți la izvoarele apelor, la Izvorul Tămăduirii, la Maica Domnului cât mai aveți vreme.
Acestea fiind zise să ne lăsăm de certurile pe cuvinte și să începem să cercetăm problema în lumina Ortodoxiei și a științei autentice.
Evanghelia după Luca capitolul 18,8”Fiul Omului, când va veni, va găsi, oare, credință pe pământ?”