[Danut7]

În prealabil postat de penticostalulmantuit

Putem să credem că a fost evanghelizare sau putem să credem că a fost rugăciune de laudă și preamărire a lui Dumnezeu. Nu putem fi siguri.

Tu spui: a fost evanghelizare. Eu aș totuși câteva întrebări.
Hai să vizualizez scena: din cer vine un sunet puternic, coboară niște limbi de foc și apostolii încep să vorbească în alte limbi. Datorită vâjâitului de vânt mulțimea se adună. Totuși această mulțime nu aștepta în jurul odăii de sus să audă ceva predici. Care cum a auzit, îmi imaginez eu, a alergat spre locul cu pricina. Dar să se strângă o mulțime cu reprezentanți din peste 15 etnii ia puțin timp. Cât? Un minut, cinci minute, un sfert de oră?
Întrebarea mea este: Către cine au vorbit apostolii în alte limbi în acest interval de timp?

Biblia nu spune nici că predicau, cu atât mai puțin că predicau evanghelia. Petru a predicat evanghelia un pic mai târziu. Dar nu în alte limbi. Biblia zice doar că „vorbeau faptele minunate ale lui Dumnezeu”.
Lucrurile minunate ale lui Dumnezeu le poți exprima și în predică și în rugăciune.

De fapt manuscrisele în original folosesc aici termenul „glossolalia” (glossa γλώσσα) nu „xenolalia”.

Cu toate acestea eu pot să admit că aici a fost vorba de evanghelizare. Dar nu pot zice „sută la sută”.

Da și eu cred că este posibil lucrul aceasta doar că nu avem nici o sursă. Nici biblică nici istorică
Așa că nu putem spune altceva decât: „este posibil să...”

A fost suta la suta predicarea evangheliei in limbi.Apostolii au vorbit in limba lor si strainii adunati de prin toate locurile i-au inteles fiecare in limba lor nativa.Si ca sa vezi ca a fost vorbire in limbi unii ziceau ca erau beti.

Fapte 2:4Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.

Fapte 2:5Şi erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer.

Fapte 2:6Şi iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulţimea şi s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa.

Fapte 2:8Şi cum auzim noi fiecare limba noastră, în care ne-am născut?

Fapte 2:9Parţi şi mezi şi elamiţi şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia,

Fapte 2:10În Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi romani în treacăt, iudei şi prozeliţi,

Fapte 2:13 Iar alţii batjocorindu-i, ziceau că sunt plini de must.

Fapte 2:14Şi stând Petru cu cei unsprezece, a ridicat glasul şi le-a vorbit: Bărbaţi iudei, şi toţi care locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscută şi luaţi în urechi cuvintele mele;

Si apoi Petru continua cu predicarea Evangheliei, iar in final s-au botezat 3000 de suflete.

În prealabil postat de penticostalulmantuit

Din nou este o probabilitate. Luca nu ne spune nicăieri despre apostolul Pavel că, în călătoriile lui misionare, ar fi predicat evanghelia în alte limbi. Nici apostolul nu spune despre el însuși așa ceva.

În concluzie: Nu avem o bază solidă în Sfânta Scriptură sau în Istoria Bisericii să afirmăm:
„- Apostolii, prin vorbire în limbi, au propovăduit evanghelia în India, Africa , Europa centrala, de est, Europa vestica”.
Este o probabilitate foarte mică.

Nu putem spune nici: „scopul primordial al vorbirii în limbi este predicarea evangheliei”. Nu avem baze scripturale.

Avem însă un fundament solid, multe argumente biblice, istorice și empiric logice să spunem: „vorbirea în alte limbi înseamnă, în primul rând, rugăciune”.

Pavel zice ca vorbirea in limbi e dar pentru cei necredinciosi,adica a fost dat pentru vestirea Evangheliei si aducerea la credinta a celor necredinciosi si consolidarea credintei lor.