[vsovivi]

După câteva zeci de modificări aferente perioadei de început ( februarie 1982 - decembrie 1984), liderii pucioşi(shtigck!) au renunţat(shtigck!), lăsând(shtigck!) impresia(shtigck!) că după(shtigck!) anul 1984, trecând(shtigck!) perioada(shtigck!) în care lelica şi-a făcut rodajul(shtigck!) cu mesaje de la Verginica, “Domnul”(shtigck!) a început să vorbească şi prin ea în mod direct. Mai ales(shtigck!) că se apropia(shtigck!) perioada(shtigck!) când lelica trebuia(shtigck!) să-i certifice(shtigck!) pe ei(shtigck!), pe liderii pucioşi(shtigck!), că sunt continuatorii de drept(shtigck!) ai “lucrării”(shtigck!). De data asta “certificarea”(shtigck!) trebuia(shtigck!) să vină în mod direct, de la Dumnezeu, nu prin intermediar (adică prin Verginica).

Dar, este lelica perfect(shtigck!) conştientă(shtigck!) de statutul(shtigck!) ei de “punte de trecere”(shtigck!)? Asemănările dintre “proorociile”(shtigck!) lelicăi şi cele ale Verginicăi sunt izbitoare. Amândouă aud voci. Amândouă cad(shtigck!) în transă(shtigck!) disociativă(shtigck!) şi “proorocesc”(shtigck!) în somn. Amândouă se trezesc fără să ştie ce au făcut şi ce au vorbit. Amândouă au tresăriri, angoase, vise, coşmaruri şi viziuni macabre. Plecând(shtigck!) de la premisa(shtigck!) că au trăit(shtigck!) aceeaşi(shtigck!) copilărie(shtigck!) nefericită(shtigck!), marcată de lipsuri, boli, traume(shtigck!) psihice(shtigck!), pierderea tatălui la o vârstă fragedă, este posibil ca Maria să fi fost marcată psihic(shtigck!) suficient(shtigck!) de grav(shtigck!), încât ea să preia “din mers”(shtigck!) manifestările(shtigck!) disociative(shtigck!) care au marcat-o pe Verginica?(shtigck!)
Atât mesajele(shtigck!) lelicăi, cât şi cei(shtigck!) care(shtigck!) au(shtigck!) cunoscut-o(shtigck!) pe lelica Maria şi au(shtigck!) descris-o(shtigck!) în amintirile(shtigck!) lor(shtigck!), arată(shtigck!) că şi lelica ascundea(shtigck!) în fiinţa(shtigck!) ei(shtigck!) două(shtigck!) sau mai multe(shtigck!) identităţi(shtigck!) disticte(shtigck!), care alternau(shtigck!) în controlul(shtigck!) comportamentului(shtigck!) general(shtigck!). Cei(shtigck!) care(shtigck!) au(shtigck!) descris(shtigck!) trăirile(shtigck!) interioare(shtigck!) ale lelicăi au(shtigck!) remarcat(shtigck!) trecerea(shtigck!) rapidă(shtigck!) de la(shtigck!) o personalitate(shtigck!) la alta(shtigck!), însoţită(shtigck!) adesea(shtigck!) de modificări(shtigck!) comportamentale(shtigck!) subtile(shtigck!), tresăriri şi conexiuni tainice cu lumea de dincolo:
“Între ei era şi o femeie în vârstă, cu un chip deosebit de blând, foarte tăcută, intervenind foarte rar în discuţie şi tresărind adesea, ca şi cum vorbele pe care le spunea le-ar fi auzit într-o şoaptă tainică. Aceea era mama Maria, sora sfintei Virginia, femeie prin care Domnul a binevoit să conducă mai departe poporul spre grădina Edenului, nu doar pe Adam şi Eva, cei proaspăt izgoniţi după facerea lor de către Dumnezeu, nu doar poporul Vechiului Testament, ci întreg poporul creştin al Noului Ierusalim (poporul Domnului). [...] Erau cuvinte care veneau din interiorul şi din afara acelui trup; parcă aparţineau şi nu aparţineau acelei fiinţe care, când se trezea, semăna cu un albatros aşezat pe o suprafaţă terestră. Spre sfârşitul cuvântului ceresc acea voce îl chema insistent pe părintele Florea, care refuzase să vină să asculte” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006, pag. 76)

(concluzie: amestecați psiholojia și psihiatria cu minciunile și cu false observații clarificante ca și cum ar reieși din texte insinuările voastre exemplificate și ca și cum alții ar fi mărturisit invențiile și născocelile și explicațiuniunilor voastre, deci încercați să vă scoateți cămeșameșa ori castanele din focuri cu mâna altora: medici, psihologi, martori, frairi creduli, dar niciunii nu au debitat astfel de absurdități pe care voi le puneți în seama lor... că cică ar rezulta din texte sau că ei le-ar fi aprobat sau mărturisit... mi se face mie rușine de rușinea voastră... dar iartă Dumnezeu pe cei ce se dovedesc cu minte mai puțină decât a lui Gâgă, adică decât a mea, a lui mine păcătosul... dar obrazul crapă când minți cu atâta nonșalanță încercând să păcălești poborul cu tractorul cu remorca plină de paie și păpuriș... ori stufăriș.)