Citat:
În prealabil postat de Marius22
Cred ca nu ne-ar fi greu sa facem acest exercitiu de vointa din moment ce putem spune ca inca nu vorbim la telefonul mobil de o viata. Sunt aproximativ 6 ani de cand eu folosesc telefonul mobil si am inca proaspata in minte perioada de inainte. In mod clar, viata nu mi s-a schimbat simtitor in bine de cand am descoperit telefonul mobil, ci dimpotriva.
Trist este ca el deja face parte din firescul lucrurilor, din firescul vietii de zi cu zi, precum televizorul, internetul. Dezamagirea mea vine din faptul ca rugaciunea sau milostenia, in ceea ce ma priveste, inca nu au atins acceasi performanta de a face parte din firescul meu.
Aici apare falsificarea adevarului existential. Ne folosim curent de lucruri care intr-adevar, nu sunt rele in sine si care intr-o anumita masura ne aduc anumite beneficii, dar pierdem din vedere lucruri cu adevarat importante pentru noi.
|
inca nu este totul pierdut - stare de rugaciune este si atunci cand multumesti Domnului pt ceea ce ai si vezi si traiesti, cand indrepti ganduri de parere de rau pt necazul celui de langa tine pe care nu intotdeauna poti sa-l ajuti asa cum ai dori, cand suferi alaturi de cel ce sufera, etc....gresesc?