Citat:
În prealabil postat de Nicolae
Va salut!Ma intrebam daca nu cumva monahismul este o resemnare.Nu este mai eroic sa lupti pentru mantuire in lume,zi de zi?Sa te lupti cu toate ispitele,sa incerci sa tii posturi cat mai rodnice?Sa pastram ce e bun,ne sfatuia Sf. Apostol Pavel.Ca sa sarim in ajutorul celorlalti.Sunt atatia cersetori pe strazi,poate ca avem si multe rude in varsta carora le putem alina singuratea cu prezenta noastra.Aici sa ne purtam crucea,in oras.Daca suntem credinciosi,sa ne iubim aproapele.Sa facem din credinta noastra un stil de viata.Aici,in oras,unde este atata nevoie de noi.Mai ales de noi,cei tineri.Sa se arate prin noi slava lui Dumnezeu!
|
Hristos a inviat!
Nicolae, monahismul nu e o resemnare, este o cruce foarte grea de dus. Noi ca mireni cu greu putem constientiza dificultatea trairii in monahism.
E o moarte a ta pentru tine si pentru ceilalti. Dar asta pentru cei care chiar inteleg monahismul. Mai sunt si persoane care ajung acolo ca si-au dat seama cu ratiunea ca ar fi mai bine, fiindca e mult rau si sunt multe ispite in lume si atunci se refugiaza in manastire. Eu ii numesc pe acestia pseudo-monahi. Iertare, dar daca ei nu au putut sa lupte in lume, cu atat mai greu le va fi in manastire.
De aceea e foarte important pentru un monah sa devina monah inainte de a calca in manastire, cu mult inainte. O forma de
"monahism interiorizat". Ceilalti din lume nu stiu ce traiesti tu, dar tu esti un monah printre oameni. Si asta e valabila atat pentru viitorii monahi, cat si pentru cei care raman in lume. Nu avem porunci diferite, nu avem teluri diferite, ci avem cai diferite...care as zice ca nu sunt chiar diferite.
Daca vrei sa intelegi dimensiunea monahismului, mergi la o manastire saraca si stai acolo o saptamana. Evident, daca te primesc. O sa vezi cum acesti oameni se hranesc cu rugaciunea, cum nici nu se mai gandesc la mancare si somn, cum n-au nici macar bucuria de a vedea oameni la slujbe in schitul lor pierdut in munti, cum impletesc munca cu rugaciunea, cum viata lor au pus-o pe altarul rugaciunii pentru ceilalti. Nu judeca monahismul mergand la cateva manastiri celebre si bogate! Mergi si intalneste monahul din necunoscutul unui schit uitat de lume. Si o sa vezi altfel dimensiunea monahismului. Dar pana atunci, hai sa ne apucam sa invatam ceva "monahism interiorizat". Ce zici?!
Elena