Citat:
În prealabil postat de heaven
Cred ca nu m-am facut eu suficient de inteleasa:este vorba de viitorul sot al unei prietene care,nu,nu este preot in prezent ci urmeaza sa se casatoreasca si hirotoneasca ulterior.
Nu stiu acum cat timp a mai fost casatorit,cred ca acum cativa ani,dar doar civil,nu si religios.
Din ce stiu s-a despartit de respectiva pentru ca nu mergea relatia,il insela,dar aceea nu a fost singura lui relatie,au fost mai multe,chiar inainte de prietena mea fiind cu o alta fata cu care a stat pentru doi ani.
Bine,acum nu mi se pare o grozavie atat de mare,daca totusi omul este credincios si facut pentru asta,dar m-a nedumerit afirmatia ei pentru ca stiam ca sunt destul de stricte canoanele.
|
S-au dat raspunsuri frumoase si competente la intrebarea initiala ceea ce inseamna ca nu prea mai este de vorbit . Nici eu acum nu doresc sa mai explic ceva in plus , vreau doar sa atrag atentia asupra unui mod de gindire gresit, fara temei canonic , cel putin, si care prin formularea lui aleasa nu lasa sa se vada pericolul la care predispune. Ma refer la formularea ultimului aliniat.
Asadar, indiferent cum este omul de credincios acum sau cum a fost sau nu in trecut , cum s-a schimbat el de bine astazi si ce nevinovatie a avut in trecut cind a savirsit la pacate cu sacul , canoanele sunt canoane. Ele sunt criteriile de disciplina , norma de viata pt. orice ortodox si dupa ele se apreciaza meritele sau greselile de la viata fireasca in duh si adevar. Nu sunt arbitrare, nu sunt invechite , nu sunt circumstantiale ! Ele exista ca atare si dupa ele ne luam . Pai judecind dupa ultimul aliniat , daca acum spunem ca este facut pt. asta (adica pt. preotie) trebuie sa si vedem ca in trecut a fost facut pt. desfrinare ... numai ca nu merge una cu alta !
Notiunile de ,,acrivie'' si ,,iconomie'' legate de aplicarea sau implinirea canoanelor sunt mai mult filosofice si au fost formulate pt. impiedicarea specularii voite sau intimplatoare legate de ele. In esenta, implinirea in tocmai si la timp a prescriptiei unui canon ori trairea identica in litera lui nu este in totdeauna sinonima cu ,,acrivia'' (deoarece pacatul s-a savirsit intocmai , altminteri nu era categorisit pacat, si si la timp, la timpul pe care l-am voit noi !) ci doar pastrarea aceleasi masuri, cum de altfel derogarile nejustificate absolut real de la implinirea lor pe seama unor false neputinte fizice, psihice sau de era istorica nu inseamna ,,iconomie" si aplicarea canoanelor in ,,spiritul" lor si nu in litera, ci de cele mai multe ori desconsiderarea acestora !
Ca urmare , faptele sunt ale noastre(dupa cum alegem noi) dar judecarea lor se face dupa poruncile sfintilor parinti. Ne place ori nu ne place realitatea aceasta este . De aceea este deosebit de important ca noi parintii sa ducem o viata cit mai curata , cit mai buna si sa cerem aceasta si copiilor nostri neingaduindu-le orice si oricum cel putin din dorinta de a-i feri pe viitor de neplaceri !