[Dumitru73]

În prealabil postat de Jane Says

Din punctul tau de vedere cand inceteaza un om sa mai fie sarmanul copil?
Te intreb pentru ca pari matur, cu experienta de viata, ba poate ai si copii. Cam pe la varsta, asa, orientativ, incepi sa le recunosti autonomia, discernamantul intre bine si rau, si sa gandesti ca sunt in mod direct responsabili pentru faptele si consecintele faptelor lor?

Iar in ceea ce priveste moartea: ce diferenta personala ultima (deci dincolo de sentimentele familiei si tragedia colaterala) este intre a muri la 13 ani si a muri la 80? Adica pe astia la 13 ani ii omoara Dumnezeu dar pe unul de 80 de ani care are un AVC sau cade pe scari si se face praf -- il omoara cine? Sau daca Dumnezeu ar fi asa de bun, nu ar mai exista moartea fizica deloc? Iar daca tu oricum esti de parere ca Dumnezeu nu exista, de ce investesti acest concept teoretic (pt tine) cu atatea afecte negative? :)

Din punctul de vedere ortodox, Dumnezeu cheama omul in momentul cel mai propice mantuirii lui. Ori ca sa il impiedice de la a face pacate si mai mari, despartindu-se astfel si mai mult de El si agonisindu-si si mai mult intuneric. Ori pentru ca acel om nu ar mai fi putut progresa duhovniceste si si-a ajuns masura. Dumnezeu nu vrea sa umple iadul cu noi si cand ne da ani lungi, cand da viata lunga unor pacatosi care pana si pe un ateu l-ar ingretosa, e si pentru ca le da sansa la pocainta, pentru ca nici pe aia n-ar vrea sa ii piarda.

Motiv pentru care in fiecare dimineata ar trebui sa multumim lui Dumnezeu, cum zice in rugaciunile de dimi, capentru multa mila sa m-a facut sa apuc dimineata, dar e o mila de care suntem constienti si la care facem apel.

Serios vorbind, tu daca ti-ai printe baiatul de 13 ani cu cucul in mana ce i-ai face?
Astept un raspuns serios.