Citat:
În prealabil postat de zoridezi
Dorinastoica14 si eu patesc acelasi lucru. Saptamana trecuta am dat unei femei ceva de pomana si eram atat de fericita ca am putut sa fac si eu o fapta buna.. dar fericirea nu a durat mult ca imediat dupa asta s-au tinut lant numai rele: nu ma mai intelegeam cu nimeni, toti 'zbierau' la mine, apoi am vazut ceva si m-am smintit... in fine, mi s-au intamplat mai multe ciudatenii. Ce-i mai rau este ca asa de bine i-a reusit diavolului sa ma prosteasca, incat ajunsesem la un moment dat sa ma indoiesc de existenta lui Dumnezeu  (stiu ca am o credinta foarte slaba, nu ma mandresc cu asta).
Oricum cazul asta e mai recent, insa de fiecare data mi se intampla LA FEL. Cand fac rau, toata lumea e fericita.. cand fac bine, parca dau cuiva in cap. Dar nu numai oamenii se comporta ciudat, pana si obiectele parca prind picioare si imi cad din mana, ori imi cad in cap :))
Asadar nu esti singura... data viitoare cand mai patesti rau la bine, sa te astepti ca diavolul sa te bage in seama; dar ceea ce trebuie sa avem in minte e ca rabdarea aduce cununi in plus. 
Doamne ajuta! |
Dar nu este bine sa gandesti ca pentru fapta ta de milostenie ai asemenea ispite.
Este un mod de a fi descurajata.
Intreaga noastra viata e un sir de ispite din care cu greu iesi daca nu ai rugaciunea neincetata.
Cel rau ne ispiteste in modul cel mai surprinzator ,la servici ,cand ne rugam ,pe strada ,in familie.
Cel mai ciudat este faptul ca aceste ispite nu seamana una cu alta si ai cateodata ganduri de care nu reusesti sa scapi.