Fani, eu sunt de acord cu opiniile lui Zaharia si ale lui Jane.
Poate ca arta are rolul ei, dar din moment ce descoperi crestinismul si scrierile sfintilor parinti.. nu vad ce placere mai gasesti in arta.
Si eu am citit scriitori care mi-au placut enorm, dar acum mi se pare pierdere de vreme sa-i citesc, cand am atitea carti crestine care ma asteapta.
1. Cititul este evadare din realitate. Este f important in ce lume evadezi, fiecare autor isi creeaza o lume in care transpune proprii demoni (patimi, temeri, necredinta etc..)
Sa stii ca poti invata multe din afara cartilor. Eu am invatat multe lucruri despre mine privind copiii mei.
2. Spuneai
Citat:
|
Altceva: Daca tu zici de ex. ca citind anumite carti te-a influentat negativ, cine iti spune ca tendinta respectiva negativa nu era deja prezenta in tine si ca daca nu erau acele carti, ti-o satisfaceai altfel, mai putin indirect?
|
Neindoielnic. Altfel nu as fi gasit placere in citit (cred ca multi au observat ca le place Schopenhauer sau Cioran la vreme de tristete, Nichita Stanescu atunci cand te indragostesti etc.. Dar oricum, noi trebuie sa luptam cu patimile, nu sa le alimentam.)
Dar eu cred ca uneori te incarci cu false probleme citind carti sau ascultand muzica de o anumita factura. De exemplu, daca intri pe situri care fac propaganda feminista, ajungi sa te revolti impotriva barbatilor (chiar daca sotul tau este cel mai bland si mai atent om, nu conteaza... tot te simti ne-pretuita la justa valoare).
Nu cred ca nu ai observat ca ai tendinta sa te identifici cu eroine din romane, sa pliezi problemele lor peste existenta ta etc...
Eu observ ca si privitul unui simplu film, oricat de stupid si neinteresant, imi ridica false probleme (cumva ma identific cu un ceva din film si ma gandesc care ar fi fost rezolvarea cea mai buna, de ce personajul nu a "vazut-o", as putea sa patesc si eu asa ceva? etc...) Adica o ideatie menita sa diminueze emotiile starnite de film/ carte etc (anxietate, entuziasm, regret..), sa restabilesc un echilibru emotional anterior.
Nimic nu trece fara urme.
3. Copiii capteaza tot ca un burete. Nu o data s-a intamplat ca baiatul meu sa memoreze cate un refren de la radio de la drumul de acasa pana la scoala (drum de 10 min). Acest lucru m-a nelinistit, acum nu mai pornesc radioul in masina.
Dar fenomenul nu se reduce la muzica. Ieri l-am auzit vorbind cu sine in timp ce desena. Spre uimirea mea a reprodus dialoguri din desene animate in ordine, mimand vocile si accentul original.. mai mult de 20 minute. Nu a sarit nici o replica din film (filmul era un serial Veggie tales). Probabil ca in mintea lui vizualiza episodul. Asta m-a nedumerit.. ma intreb cat retine el de fapt din tot ce vede si aude.
4. Nu stiu daca ma exprim coerent pentru ca am citit.
Am exemplul sotului meu care declara ca a citit vreo patru carti in toata viata lui adulta (in afara de cele de specialitate).. si eu nu-l cred ca suntem impreuna de n ani si nu l-am vazut citind ceva in afara de carti de specialitate.
Dar scrie extraordinar de frumos (a avut surpriza sa vada un eseu de-al lui inramat in biroul sefului lui). Scrie fenomenal. (eu sunt verde de invidie)
5.
Citat:
|
Last not least: autori cu idei cat se poate de crestine, cum ar fi Dostojevsky, a descris in literatura lor si lucruri pacatoase sau morbide, au coborat pana in strafundurile naturii umane.. Citindu-i coboram si noi acolo, le cunoastem (pentru a le putea eventual depasi). Nu au scris doar lucruri inaltatoare despre Dumnezeu si sfinti. Au ajuns chiar si la scarbosenii si demonisme..
|
Demonisme la Dostoievski? Intamplator originile atitudinii mele actuala fata de literatura se afla in romanul "Demonii". A fost primul roman al lui Dostoievski pe care l-am citit si ramas romanul meu preferat.
Mi-a placut cum ideile reformiste si idealiste (aparent beningne, doar niste idei ale timpului lor, nu?) promovate de Stepan Trofimovici nasc demonii nihilismului (in Stavroghin, fiul spiritual si Piotr Stepanovici, fiul biologic).
Cred ca aici ai nimerit-o.. felul in care Dostoievski a exemplificat cum o ideologie naste demoni este extraordinar.