Daca prietenul meu nu-L respecta pe Prietenul si Parintele meu? Grea intrebare. Caci lumea ne scoate in cale o multime de provocari. Bine ar fi sa pot sa fiu exemplu pentru el, bine ar fi ca intr-un moment dificil din viata lui cuvintele mele sa aiba putere sa-l intoarca la credinta.

Daca trebuie sa discut mai mult timp cu un astfel de om, incerc sa evit subiectele religioase. Iar daca vad ca incepe el astfel de discutii in care imi dipretuieste credinta si valorile in care eu cred, intervin si eu ferm, astfel incat, sa-l determin sa nu mai repete greseala. Eu cred ca asa e bine: fara concesii. Intai Dumnezeu si apoi prietenii.

Au fost si situatii in care, de dragul prietenilor, am petrecut sarbatorile crestine intr-un mod necrestinesc.

In acest an, de Pasti, s-a autoinvitat o astfel de familie dintr-o alta localitate pentru a petrece Invierea impreuna, dar... intr-un mod necrestinesc. Spunea ca imi aduce Paste luate din timp si ca in noaptea de Inviere sa luam Pastele si sa ne apucam de chefuit. Am raspuns ca eu merg la Slujba de Inviere si stau toata noaptea si ca sunt bineveniti daca imi tin companie la biserica. Initial s-au cam suparat motivand ca nu rezista din cauza calatoriei, dar apoi, renuntand la vizita, mi-au spus ca au participat si ei la slujba de Inviere in localitatea lor. M-am bucurat pentru decizia lor si pentru faptul ca nu s-au suparat pe mine.

Dumnezeu sa ne intareasca pentru a putea face mereu voia Sa.