[mariamargareta]

194. Iubirea de Dumnezeu şi iubirea pentru Dumnezeu (XVIII)


În anul 2001 se confirmă ipoteza că iubirea de Dumnezeu precede ascultarea, deoarece ea este o “hărnicie pentru ascultare”:

“O, este mare lucrare să vină pe pământ iubirea pentru Dumnezeu. Această hărnicie pentru ascultarea de acest cuvânt este cea mai frumoasă lucrare pe care o poate zidi omul între pământ şi cer.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 06-05-2001)

În anul 2003, pucioşii stabilesc o paradigmă complet nouă: cele două virtuţi sunt perfect idempotente şi chiar se confundă una cu alta. Deci, acum “iubirea de Dumnezeu” este tot una cu “ascultarea de Dumnezeu”:

“Iubirea de Dumnezeu este chiar ascultarea de Dumnezeu, căci cel ce iubeşte face în dragul celui iubit, şi aceasta este iubirea.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 25-01-2003)

După câţiva ani se ajunge la o părere complet opusă faţă de cea dintâi: mai întîi omul trebuie să iubească ascultarea şi să ia în el duhul ascultării, pentru a putea ajunge prin acestea la iubirea de Dumnezeu. Deci, acum ascultarea precede iubirea de Dumnezeu din om:

“Dar tu, poporul Meu, să iubeşti viaţa, să iubeşti ascultarea, ca să fii păzit de căderi şi să fii în toată clipa ucenicul Meu, ca să nu aibă vreme duhul întunericului să-ţi poarte mintea în afară de frica de Dumnezeu şi de duhul ascultării, căci prin acestea Eu te am al Meu, şi te am prin duhul râvnei cea plină de iubire pentru Dumnezeu, Cel ce a făcut cerul şi pământul, şi iată, iarăşi lucrează înnoirea lor. Amin. ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 22-07-2005)

Câteva luni mai târziu, această nouă poziţie se reconfirmă:orice om chemat la “iubire pentru Dumnezeu” trebuie mai întâi să se lupte cu propria sa neascultare şi s-o învingă, căci lipsa ascultării creează pofta, care întunecă iubirea de Dumnezeu din om. Deci, şi acum ascultarea precede iubirea de Dumnezeu din om:

“[…] făgăduinţa Mea se luptă împotriva oricărei neascultări a omului care, fiind chemat la iubire pentru Dumnezeu şi pentru poporul lui Dumnezeu, este tras înapoi de însăşi pofta sa şi momit de ea […]” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 19-08-2005)

Un an mai târziu, această teorie se reconfirmă încă odată: iubirea de Dumnezeu din om nu poate exista dacă nu există mai întâi ascultare ca în cer. Deci, din nou ascultarea precede iubirea de Dumnezeu din om:

“ […] nu uitaţi lucrarea îngerilor lui Dumnezeu în cer sus, şi pe pământ jos, căci nu este iubire de Dumnezeu în om, decât prin ascultare ca în cer, ca între îngerii lui Dumnezeu între ei şi Dumnezeu.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 21-11-2006)

Mai trece o vreme şi…surpriză! Ordinea cauzală dintre cele două virtuţi se schimbă din nou. Încă o dată, iubirea de Dumnezeu precede ascultarea şi în felul acesta, după trei răsturnări de situaţie, ajungem de unde am plecat (la teoria emisă în anul 1997):

“O, cel ce este călăuzit de îngerul cel alb al său, acela trăieşte numai în iubire de Dumnezeu şi în ascultare peste viaţa lui cu Mine, […]” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 1-03-2009)

După numai o lună, ultima opţiune (care fusese prima) se consolidează: ascultarea se naşte din iubirea de Dumnezeu:

“În toţi anii de când am coborât cuvântul Meu pe vatra acestui neam şi Mi-am hrănit un popor în mijlocul lui, am căutat să-l învăţ mult pe el, mult şi mereu, şi l-am povăţuit să Mă asculte, căci ascultarea se naşte din iubire de Dumnezeu.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 5-04-2009)

Iubirea de Dumnezeul de la Pucioasa trebuie hrănită cu “Cuvântul lui Dumnezeu” care se aşează pe masă la Biserica Noul Ierusalim, ca se învioreze şi ca să reziste şi ca să fie:

“Mă las pe masa ta cu Duhul Sfânt, poporul Meu, ca să te înviorez în iubirea de Dumnezeu, fiule, căci iubirea de Dumnezeu trebuie hrănită ca să fie.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 7-04-2009)

Iubirea de Dumnezeu este Dumnezeu în om. Ea este statul “Dumnezeului” Pucios întru învăţătura Sa cea dulce pentru cerul gurii omului, dar pentru mulţi amară în pântece:

“Cel ce iubeşte pe Dumnezeu din toată inima şi cugetul şi sufletul său, acela nu iubeşte moartea, nu iubeşte păcatul, căci iubirea de Dumnezeu este Dumnezeu în om. [...] cel ce voieşte să fie trupesc slujeşte trupeşte şi prigoneşte pe cel ce iubeşte să fie duhovnicesc şi să se hrănească cu iubirea de Dumnezeu, cu statul Meu întru învăţătura Mea şi dulce s-o mănânce pe ea, […]” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul datat la 24-04-2009)

Neiubirea de Dumnezeu aduce în om plata cea rea a necredinţei lui:

“...şi s-a dus apoi Iuda şi s-a unit cu cei necredincioşi şi a luat cu aceştia apoi plata necredinţei, şi a rămas el pildă rea pe pământ de atunci şi până azi, căci neiubirea de Dumnezeu când El ţi Se descoperă, aceasta duce pe cel nerecunoscător la plata cea rea a necredinţei şi a necredincioşiei faţă de iubirea Mea cea pentru om.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul din data de 3-05-2009)

Credinţa aduce sfinţenie, iar sfinţenia aduce iubirea de Dumnezeu în om:

“M-am născut pe pământ apoi pentru ca să fiu de la Tatăl Mântuitor celor credincioşi, pe care credinţa îi aduce la sfinţenie, iar sfinţenia este iubirea de Dumnezeu în om.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul din data de 28-8-2009)

Duhul de la Pucioasa care îşi ia numele de “Maica Domnului” ia cuvântul şi-I demonstrează “Fiului său” de ce omul nu-L iubeşte pe Dumnezeu: pentru că se iubeşte pe sine şi nu vrea să fie veşnic:

“O, nu Ne poate iubi omul, Fiule scump! Iubirea cea pentru sine îi taie omului puterea să Ne iubească, căci fără iubirea de Dumnezeu în el omul nu este veşnic, veşnic mereu pe pământ.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul din data de 28-8-2009)

Vine atunci (doar peste o lună) Duhul “Domnului” de la Pucioasa şi-l îndeamnă pe duhul mamei sale să-l înveţe împreună pe om veghea şi iubirea de Dumnezeu:

“Hai, mamă, să le dăm vlagă şi să-i învăţăm pe ei veghea şi iubirea de Dumnezeu, căci pentru iubire trebuie mereu veghe, mamă, că altfel ea se stinge ca focul care nu mai are lemne pentru ca să ardă el, mamă. (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul din data de 21-9-2009)

Atunci duhul de la Pucioasa care îşi ia numele de “Maica Domnului” ia din nou cuvântul şi arată că “numai iubirea de Dumnezeu trebuie să împărăţească în om”:

“Numai iubirea de Dumnezeu trebuie să împărăţească în om, o, numai ea, şi de la ea vin toate pentru Domnul şi pentru om pe pământ.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, fragment din mesajul din data de 21-9-2009)