[ALEXANDRU ANASTASIU]

FELURI DE VRĂJITORIE
Sfântul Nicodim Aghioritul în cartea sa „Despre vrăjitorie” scrie la pag. 7-17:
„ Precum diavolul mai întâi fiind o minte simplă (uniformă) și neîmpărțită din pricina asemănării cu Cel Unul în ce privește mintea, care este Dumnezeu, apoi despărțit fiind de Cel Unul în ce privește mintea și căzând în cele multe, a devenit minte variată și foarte împărțită, tot astfel, și răutățile pe care le-a născocit și le-a imaginat sunt foarte felurite și aproape fără număr; de aici, prin urmare, și felurile vrăjitoriilor, pe care le-a scornit și le-a și semănat în nefericiții oameni, sunt diferite și foarte multe. […]:
1. Magia primul fel de vrăjitorie […]care pare că este ca și un meșteșug și o știință[…] ;
2. Prezicerea […] care prezice prin mijlocirea palmei mâinii, bazinului, jertfelor, bandajelor înșelătoare […] lucruri care urmează să se întâmple[…];
3. Farmecul […] jeluire, bocet, pe care le fac deasupra mormintelor, invocând demonii ca să facă pe cineva să paralizeze și să cadă la pat toată viața, sau să-l orbească, sau să-l surzească, sau să-l îmbolnăvească […];
4. Vraja […] împreună cu invocările demonilor unesc psalmii lui David și numele sfinților și a lui Hristos și pe al Născătoarei de Dumnezeu[…];
5. Descântecul […] atrag demonii la acele lucruri pe care le doresc prin incantații și chemări […] leagă fiarele […] ating șerpii și-i fac să nu-i muște […] leagă cuplurile;
6. Otrăvirea […] cei ce se folosesc de acestea se numesc farmazoni, prin meșteșug vrăjitoresc prepară băuturi otrăvitoare, fie ca să omoare pe cineva, fie ca să-i întunece mintea, fie ca să-l atragă către dragostea trupească […];
7. Oionoskopia […] prezicere din […] zborul sau sunetele păsărilor […] din mișcările fizice ale membrelor corpului lor […];
8. Urmărirea norilor […] examinează formele norilor […] și prezic cele viitoare;
9. Învățătura și astrologia […] spune că acţiunile dorite ale oamenilor sunt dirijate şi conduse de mişcările cerului şi a astrelor […] învăţaţi se numesc cei care în chip ciudat şi în afara cuviinţei se folosesc de matematică[…] cei care prevestesc din tunete, fulgere şi cutremure […];
10. Amuletele […] cei ce le folosesc sunt numiți fetișiști […] obiecte cu nume demonice scrise […] sfori vopsite să nu se deoache […] cei ce-și scuipă în sân […] care scriu amulete ca să le treacă febra sau boala;
11. Jocuri de prezicere a viitorului[…];
12. Trecerea copiilor bolnavi prin coronițe ca să îmbătrânească puternici […] unii bărbați și unele femei mai ales babele rele sunt răpite în aer și merg din loc în loc, și acolo fie sugrumă prunci, fie fac alte rele […] purtarea întoarsă a lucrurilor sfinte […];
13. Unii creștini lumești poartă sfintele icoane […] pe umerii lor și aleargă ca nebunii și îndrăciții ici și acolo […]prevestind oarecare lucruri şi dezvăluind cele pe care unii le-au pierdut și altele asemenea […];
Acestea sunt cele mai însemnate și cele mai răspândite feluri ale vrăjitoriei; sunt și altele, foarte multe, dar la acestea socotim îndeajuns să ne referim;”
DESPRE FALSA ȘI SPURCATA ÎNSĂNĂTOȘIRE DEMONICĂ
Sfântul Nicodim Aghioritul în cartea sa „Despre vrăjitorie” scrie la pag. 39-52:
„Drept aceea, pleacă-te, frate, și crede ca numai singur Dumnezeu este adevăratul doctor al sufletelor și al trupurilor; iar vrăjitorii și dracii nu vindeca în adevăr, ci cu nălucire. Iar daca vom presupune ca vindeca trupul, după slobozirea lui Dumnezeu, însa sa știi ca-l vindeca cu scop ca sa omoare sufletul tău. Cum? Despărțindu-te pe tine de la credința lui Hristos și trăgându-te spre a crede și a sluji acelora. Pentru aceea, ce folos vei lua, frate, daca și după cum am zis, ar vindeca trupul tău, cel ce astăzi trăiește și mâine moare, în timp ce omoară sufletul tău cel fără de moarte? Ce dobânda vei lua, daca aici vei gusta putina sănătate, iar acolo te vei munci veșnic? Lipsească astfel de sănătate! Piară acest fel de viața și sănătate; precum zice aurita gura a lui Ioan: "Sa nu crezi ca vindeca cu adevărat! Iar eu și cu covârșire fac și zic aceea: ca, deși ar vindeca în adevăr, dar mai bine este sa mori, decât sa alergi la vrăjmașii lui Dumnezeu și într-acest fel sa te vindeci. Ca ce folos este trupul se va vindeca, iar sufletul se va pierde? și ce dobânda daca cineva aici va afla mângâiere, iar după aceasta se va trimite în focul cel nestins?" (Cuvântul 5 - împotriva evreilor). și iarăși zice: "Deși vindeca diavolul - însa mai mare vătămare a făcut! - și măcar ca a folosit, trupul s-a folosit, care puțin mai pe urma murind va putrezi, însa a vătămat sufletul cel nemuritor" (Cuvânt către cei ce iudaisesc). Deci, fiindcă diavolul, fraților, este pescar prea viclean, pierde putina momeala ca sa prindă un peste mare; adică se mulțumește sa va dea o sănătate de nimic numai ca sa va lipsească de rai; va lungește puțin viața, ca sa va muncească veșnic. Nu vezi (zice Sfântul Ioan Gura de Aur) cum slăbănogul zăcea de 38 de ani în pat și jumătate mort și răbda mucenicește boala, așteptând ajutorul lui Dumnezeu, fără sa ceara a-l vrăji sau a-i da baiere. "Si nici așa n-a alergat la vrăjitori, nici nu s-a dus la descântători, nici n-a atârnat baiere, ci a așteptat ajutorul lui Dumnezeu" (Sfântul Ioan Gura de Aur). și tu, creștine, fiindcă te-ei îmbolnăvit puține zile, de ce ești atât de nerăbdător și alergi la vrăjitori și la țigănci? Nu vezi cum Lazar în toata viața lui zăcea înaintea porții bogatului, atât de mult rânit încât din multa slăbiciune nu putea nici sa alunge câinii care îi lingeau rănile, totuși, a ales mai bine moartea în aceasta boala decât a cere baiere și farmece? însa, nici fermecători nu a cerut, nici potcoava nu a atârnat... nici vrăjitori nu a chemat la sine (zice acolo Sfântul Ioan Gura de Aur); și tu care iertare vei dobândi, când pentru puține friguri alergi la babele cele bețive și rele? Nu vezi pe viteazul acela Iov care, după ce a pierdut copiii și averea, atât s-a rânit, încât viermii fierbeau peste tot trupul lui, neputând nici pâinea a o mânca de multa putoare și cu toate acestea, putând sa scape de toate durerile cu hula și sa moara, precum îi zicea femeia lui: Zi un cuvânt către Domnul și mori (Iov 2, 9), a răbdat însa bărbătește și nici un cuvânt de cârtire n-a scos din gura sa. Iar tu de ce ești atât de nerăbdător și pentru o prea mica zgârietura defaimi pe Dumnezeu, pe Hristos, credința și pe sfinți și alergi la vrăjmașii lui Dumnezeu, la vrăjitori și la draci ca sa te vindece? și ce iertare vei putea lua din aceasta, precum îți zice Sfântul Ioan Gura de Aur? "Deci, ce iertare vom avea noi, daca atâtea înfricoșate patimi au pătimit aceia (sfinții mucenici) și răbdau; iar noi pentru friguri, sau pentru răni, alergam la adunări și la vrăjitori și înșelători si-i chemam în casele noastre". Dar zici ca baba aceea creștina și creștinul acela ghicitor când descânta și dau baiere nu zic, nici nu scriu alte nume, fără numai numele lui Dumnezeu, al lui Hristos, al Născătoarei de Dumnezeu și al Sfinților. Si, deci, ce rău fac ei? La acestea îți răspunde dumnezeiescul Ioan Gura de Aur și îți zice ca, pentru aceasta mai cu seama se cade a urî acea baba rea și pe acel rău fermecător, fiindcă uneltesc spre ocara și necinste numele lui Dumnezeu si, creștini fiind, lucrează ca și elinii. Pentru ca și dracii, măcar ca numesc numele lui Dumnezeu, însa iarăși tot draci sunt: "Unii voind a se îndrepta, zic ca e creștina femeia care a descântat acestea și nimic alta nu zice, fără numai numele lui Dumnezeu. Deci pentru aceea mai ales o urăsc și mă întorc, ca numele lui Dumnezeu îl întrebuințează spre ocara; ca, zicându-se pe sine ca este creștina, se arata ca lucrează cele ale păgânilor. Ca și dracii numeau numele lui Dumnezeu, însa tot draci erau și așa ziceau către Hristos: Te știm pe tine cine ești, Sfântul lui Dumnezeu (Marcu 1, 14); cu toate acestea, le-a închis gura lor și i-a izgonit" (Andr. 21).