Ce relevanta are cu cine am facut eu biologia? Mai exact ce anume te intereseaza (din sc generala, liceu...?)
Trecand peste acest aspect (si astitudinea care se ascunde in spatele lui) argumentele paleologice pe care le propui tu nu sunt argumente pentru evolutia de la o specie la alta ci demonstreaza doar o adaptare in cadrul speciei prin urmare ceea ce scrii tu spun si eu. Balena cu picioare e tot o balena. Dar niciodata o balena nu s-a transformat in crap. Deci nu exista un peste X din care prin tot felul de mutatii sa se ajunga la toate speciile de peste.
Spre ex biologul T H Morgan a obtinut (inca din 1910) cca 30.000 de mutatii ale musculitei de otet (s-a obtinut astfel: musculita fara aripi, musuclita neagra, musculita cu aripi curbate, musculita cu picioare in forma de antena), drosofilia a ramas tot o musculita de otet.
Poate ca ar fi bine sa intelegem care sunt criteriile prin care un organism este considerat ca apartine unei specii sau alteia> Daca diferentele de mai sus ar fi suficiente pentru a putea spune ca am obtinut alte specii atunci s-ar putea spune ca s-au obtinut specii diferite. Dar nu sunt. Este ca si cum ai crede ca un negru nu este om (pentru ca omul ca specie e alb si atunci unul negru e altceva). Intre balnea din apa si cea de pe uscat sunt diferente dar ele nu fac din acestea doua specii diferite. Tocmai in ideea de a nu incurca lucrurile am scris acele definitii.
Experimentul lui T Morgan a dovedit că mutatiile exista doar pentru conservarea si adaptarea mai bună a speciei respective, nicidecum pentru transformarea ei în altceva. Mutatiile nu implica nici inovatie, nici cresterea informatiei genetice. Pana acum, insa, nici o transmutatie n-a fost dovedita.
Nici un cercetator evolutionist nu a gasit macar o singura forma de tranzitie in cadrul celor 10 etape evolutive (pe care am convingerea ca le cunosti ca doar nu ai lispsit de la orele de biologie)
Aceste goluri de dovezi face pe savantul evolutionist britanic, Gerald Kerkut, sa afirme: „Orice evidenta in favoarea ideii evolutioniste este foarte limitata si circumstantiala
prin natura ei. Filosofia evolutiei este bazata pe presupuneri și în consecinta nu poate fi verificata stiintific.”
Evolutionismul nu are fundamente genetice caci la data apritie acestei teorii genetica inca nu era cunoscuta. Descoperirile genetice arata ca pana si conceptual formele tranzitie sunt imposibile. Daca nu luam in calcul genetica puteam observa doar asemanrile morfologice pe baza carora Darwin si-a conecput teoria. Mai explicit putem crede ca intre ceapa si capsuna exista niste similitudini (si ca e posibil ca capsuna si ceapa sa aiba un stramos comun) Genetica insa rastoarna situatia si arata ca speciile su similitudini provin din arii diferite ale plajei ADN-ului. Astfel capsuna contine doar 8% din numarul de gene prin comparatile cu omul iar ceapa de 12 ori mai mult (mai exact 960 de gene)
In concluzie genetica consolideaza notiunea de specie distincta, stabila, unica, și contesta transformismul.
Darwin (evolutionismul) sustine ca functia creaza organul Mai precis maimuta din necesitatea spre ex de a apuca mancarea care se afla la inaltime (sa zicem in copaci) s-a tot intins si azi si maine pana ce a inceput sa mearga in picioare. Si tot asa fiecare organ s-a dezvoltat din nevoia de adaptare la mediu. Prin urmare tot ce este la om dezvoltat se datoreaza nevoii de utlizare care a dus la dezvoltare. intrebarea este cum s-a dezvoltat creierul care in prezent sa stie ca noi nu il folosim nici pe jumatate (cum s-a dezvoltat ceva nefolositor???)
Daca vrei putem sa luam in calcul chiar si teorii de matematica si anume teoria probabilitatilor care infirma posibilitatea aparitiei unei specii prin mutatii intampalatoare. Adica este imposibil sa apara un organism (sa zicem chair unul unicelular) printr-o sucesiune intamplatoare. Spre ex o bacterie unicelulara are ccca 3 milionae de nucloizi aliniati intr-o ordine precisa si specifica. Cam cum se poate imagina ca intamplator 3 mil de nucloizi s-au aliniat spontan si in ac moment? E ca si cum ai crede ca o tornanda intr-un depozit de fiare vechi ar ansambla un Boeing 710.
Selectarea la pura întâmplare a proteinelor corespunzătoare, și acestea toate dextrogire, și apoi plasarea lor în secventa specifica într-o molecula, tot prin hazard, ar solicita un număr de 1/1089190 molecule de ADN (în medie) pentru a oferi o singură șansă de formare a secvenței specifice de ADN capabilă să codeze cele 124 proteine.
Pana la urma important este ca ai gasit un raspuns si deci oricum scriu fara rost
|