Nu cred ca ar trebui sa ne gandim dpdv al superstitiilor...o fi de rau,o fi de bine.
Ar trebui pur si simplu sa fim recunoscatori pentru vietuitoarele,florile si copacii pamantului pe care ni le-a dat Dumnezeu spre pastrare si sa ne bucure in primul rand sufletul.
Se intampla de multe ori cand merg pe strada,poate ingandurata de diverse griji,sa privesc niste vrabiutze care se ciorovaiesc vesele pe niste frimituri de paine,un catel cu mutra poznasa care vine sa il mangai chiar daca nu am ce sa ii dau de mancare si uit de toate,incep sa zambesc.
Ne-am invatat sa apreciem prea mult ceea ce ne-a dat Dumnezeu doar prin prisma materialului si uitam de adevaratele daruri spirituale pe care ni le ofera natura.
Sunt convinsa ca nu ai facut cu inima rea ce ai facut sau dorind sa ucizi acea pasare,dar,poate a fost ca aceasta intamplare sa aiba loc ca tu sa inveti o lectie,sa iti deschizi ochii sufletului si catre fiintele aparent marunte si sa apreciezi viata in simplitatea si frumusetea ei,fara bariere,rigiditati,temeri...
Last edited by heaven; 29.04.2010 at 07:19:00.
|