Citat:
În prealabil postat de anna21
corect, Sophia.
" 196. Cum se cuvine sa ne pregatim pentru impartasire?
Pregatirea pentru impartasire este trupeasca si sufleteasca. Ea consta din:
a) spovedanie (marturisirea pacatelor), fara de care nimeni nu se poate impartasi. Numai copiii pana la varsta de 7 ani sunt scutiti de spovedanie;
b) impacarea cu toti. Sa nu fi certat cu nimeni si sa nu ai nimic impotriva cuiva;
c) infranarea de la orice pofta (impreunarea trupeasca) cel putin cu cateva zile inainte 532 (Sf. Ap. Pavel, in Epist. 1 catre Cor., 7,5; Timotei, Episcopul Alexandriei, Can. 5 (la Milas, op. cit., trad. p. 152), Sf. Simion al Tesalonicului, Rasp. la intreb. 16, trad. rom. p. 315; Tipicul cel Mare (al Sf. Sava), cap. 34, p. 42) si abtinerea de la mancare si bautura in ziua impartasirii; numai celor bolnavi pe moarte li se poate da Sfanta impartasanie pe mancate533 (Sf. Nichifor Marturisitorul, Can. 9, (la Nic. Milas, op. cit., trad. p. 231));
d) citirea pravilei pentru impartasire, adica a rugaciunilor pregatitoare pentru impartasirea cu vrednicie, pe care uneori le citeste preotul in numele credinciosilor, in biserica, inainte de impartasire534 (Despre pravila de cuviincioasa pregatire sufleteasca si trupeasca pentru impartasire, vezi mai pe larg in Povatuirile din Liturghier, ed. 1987). (Vezi-le in Ceaslov sau in Cartea de Rugaciuni). "
(Din Catehism, situl Patriarhiei) |
A spus Florin Ionut mai tot ce se poate spune, dar eu as vrea sa mai fac un comentariu aici.
Prescriptiile pe care le citesti aici au valoare istorica si locala, unele sunt doar interpretari (ca nu spune sf Pavel cate zile sa faci abstinenta inainte de impoartasanie in Epist. 1 catre Cor., 7,5). Ar trebui verificate de altfel fiecare in parte sa se vada cat sunt interpretari.
Si nu sunt mai puternice decat niste venerabile canoane apostolice pe care le-a citat Florin-Ionurt mai sus (66 de eemplu).
Oricum,
daca exista toate la un loc si se contrazic este clar ca nu pot fi considerate normative pentru tot crestinul in tot locul si in toate epocile. Este clar ca trebuie privit mai in adancime: ce este impartasania, ce facem cand ne impartasim, ce inseamna pregatirea; si bineinteles, trebuie tinut seama de sfatul duhovnicului.
Uite ca si in Romania sunt duhovnici care predica ce scriam eu acum cateva luni si am fost certata ca ma iau dupa greci. Ma bucur.
De altfel asa gandesc si episcopii romani din Europa de vest si la biserica romaneasa de la Bruxelles (una dintre ele) pe care o stiu preotul le da binecuvantarea unora (pe care ii vezi mereu la biserica de altfel, deci banuiesc ca e vorba de cei mai practicanti si fideli) sa se impartaseasca de fiecare data.
Anna, ai citit articolul postat de Florin?
http://www.blog.teologie.net/2010/01...ne-impartasim/