În prealabil postat de colaps
Pai gandeste-te la savantul de rand. Se trezeste, trebuie sa manance pentru a avea energie in lucrul sau, trebuie sa se spele etc. Pentru asta ii trebuie timp. Apoi se duce la servici. Pana ajunge, sa se urce in masina, trafic, frustrari etc.
In fine, ajunge acolo, lucreaza ce lucreaza, trebuie sa ia o pauza de masa, sa se relaxeze putin ca doar munca e grea si stresul nu lipseste. Mai lucreaza, isi termina programul, pleaca obosit, ajunge acasa, se mai gandeste la cateva teorii, experimente, participa eventual la o activitate cu scopul de a se relaxa dupa o zi lunga, mai mananca ceva si se culca.
Cat a lucrat? Nu destul. Oboseli, frustrari, omul nu poate da randament tot timpul. In schimb, ingerii decazuti gandesc si cerceteaza neincentat. Ei nu se lasa nici o secunda, asa cum nici ispitele lor indreptate asupra noastra nu vor disparea vreodata.
Apoi vine chestiunea efemeritatii umane. Pana cand ajunge omul sa devina savant, sa invete de-ale meseriei, trebuie sa faca scoala, liceu, facultate, doctorat, studiu in plus, teze, lucrari, experimente etc. Abia apoi dupa ce invata cu ce se mananca meseria poate contribui cu adevarat... si asta daca are minte, desigur.
I se poate intampla un accident la munca, cine stie, sa nu mai aiba bani pentru a continua experimentele, proteste in fata cladirii sa nu mai faca experimente pe animale etc. Demonii nu au asemenea griji.
Apoi pe masura ce imbatraneste, nu mai lucreaza atat de eficient cum o facea in tinerete si la un moment dat moare ca tot omul. Si ciclul asta se repeta cu fiecare generatie.
Dar pentru ca demonii sunt fiinte eterne, ei nu-si bat capul cu continuitatea asta. Ei poate fac cercetari de mii de ani, si au ajuns sa cunoasca metodele prin care sa-si creeze propriile sale corpuri biologice.
.
|