La un examen de doctorat, o tanara isi sustine lucrarea sa cu titlul "Despre feciorie". Profesorii o ascultau incantati si cu interes, lucrarea dovedindu-se una exceptionala. La incheiere, presedintele comisiei de examinare, un profesor mai in varsta, cu o bogata experienta profesionala si de viata, elogiaza lucrarea si pe autoarea ei si, in final, o intreaba pe pretendenta la titlul de doctor: "Domnisoara, data fiind autenticitatea si totodata frumusetea lucrarii dumneavoastra, permiteti-mi indrazneala : sunteti fecioara?" Surprinsa de intrebare, tanara "domnisoara" raspunse, fara sa clipeasca: "Inca nu!"
Hristos a inviat! Scuzati lunga introducere, nu sunt unul dintre cei carora le place sa dea sfaturi in stanga si in dreapta, cu atat mai mult cu cat am nimerit pe acest forum din greseala, cautand ceva despre anul omagial al simbolului de credinta. Dar, daca tot m-ati suportat pana acum sau ati avut rabdare sa cititi cele cateva randuri de mai sus, va sunt dator cu o continuare lamuritoare.
Titlul acestui post mi-a sarit in ochi pentru simplul motiv ca, in zilele noastre, crestinii ortodocsi sunt din ce in ce mai putin "interesati" de acest subiect sau, de ce sa nu recunoastem, notiunea de parinte duhovnic le este cu totul straina (marii majoritati). Pana aici nimic nou, nu? Ei, haideti sa facem cateva precizari:
1. Sunt crestin ortodox
2. Nu sunt lup moralist
3. Imi asum in totalitate rugaciunea dinainte de Sfanta Impartasanie cu accent pe inceputul ei :"Care ai venit in lume sa mantuiesti pe cei pacatosi, dintre care cel dintai sunt eu..."
4. Nu sunt extremist religios, dar incerc sa fiu macar practicant al religiei in care am fost botezat
5. Am preot duhovnic si recunosc importanta lui in viata mea
6. In acceptiunea mea toti oamenii sunt egali in fata lui Dumnezeu "Care rasare soarele si peste cei buni si peste cei rai, si ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti"
7. Nu am nimic cu apartenentii la o alta religie sau denominatiune crestina (daca s-au nascut asa), in fond - Dumnezeul nostru este Dumnezeul parintilor nostri
8. Cred in oameni dar si in troparul de la inmormantare :"ajutorului omenesc nu ma incredinta..."
9. In copilarie si in tinerete ma plictiseam la biserica, acum (a nu se intelege ca in prezent sunt batran) ma cam jeneaza lacunele mele din timpurile acelea
10.Am nadejdea ca, la moartea mea, si mie mi "se va gati loc de odihna"
DAR:
1. Nu vreau sa cred ca un membru al acestui forum pe nickname-ul sau "umilinta", care spune ca "daca duhovnicul tau nu este sfant nu este crestin", poate fi ortodox. Mie imi miroase din cele spuse de ea/el a preotie universala baptista.
2. Cei infestati cu mandria, in orice forma a ei, nu sunt vrednici de apartenenta la nici o religie, asa ca rog din suflet lupii deghizati in oi sa nu ne dea lectii de "credinta personala individuala" daca tot suntem pe un portal ortodox (sectantii sa se abtina)
3. Daca "umilinta" nu este sectant/a, atunci nu poate fi decat vreo "foca" de la ASCOR sau ATCOR care a inteles gresit menirea acestor asociatii
4. Teologia dogmatica ortodoxa prefera termenul de "smerenie" celui de "umilinta" (cu exceptia Troparelor de umilinta), iar termenul de "rob al lui Dumnezeu" nu ar trebui sa injoseasca sau sa umileasca pe nimeni. Cer iertare daca ofensez "umilinta" in vreun fel
5. Pe principiul "Hristos salasluieste DEPLIN pana si in cel mai umil (ca sa-i fac pe plac "umilintei") lacas de cult" - orice preot este duhovnic, adica a primit duhovnicia prin hirotesie de la episcopul locului, imediat (sau nu) dupa hirotonie
6. Pentru cei care inca mai amesteca de-a valma, fara nici un discernamant, manastirile cu vietuitorii si regulile lor cu bisericile de mir si parohienii + regulile lor, am o singura fraza: Un calugar care vorbeste despre copii este ca o mireasa care vorbeste despre feciorie (sau despre monahism)
7. Cei care isi cauta duhovnic pe placul lor, ar trebui sa asculte mai cu atentie rugaciunea ultima din cadrul molitfei dinaintea Tainei Spovedaniei: "iata, si sfanta Lui (Hristos) icoana inaintea noastra este si eu (preotul) sunt numai un martor...". Privit doar ca un martor, preotul (persoana lui) nu poate deveni o piedica inaintea deschiderii noastre totale in fata lui Dumnezeu. Sau ne este rusine? Cam da!
8. Rusinea sau jena ar trebui sa se manifeste inainte si nu dupa savarsirea pacatului. Si, totusi, daca se arata dupa, ea nu mai este rusine, ci mandrie
9. Nu alergati dupa "mari" duhovnici, nici dupa "calugari incercati" sau dupa parinti mai simpatici sau mai pe potriva sufletului vostru/nostru. Vrei sa ti se ierte pacatele? Marturiseste-te! Poti incepe cu preotul tau de parohie. Ti-e rusine ca te cunoaste? Da' ce, pacatul l-ai facut pe ascuns? Nu cred. Intotdeauna habotnicul va considera ca duhovnicul mai aerisit (gen Parintele Arsenie Papacioc) nu este indeajuns de sever cu el, la fel - "caldicelul" sau ignorantul va privi canoanele unui duhovnic mai exigent (gen vrednicul de pomenire arhimandritul Ilie Cleopa) ca pe o piedica in fata indreptarii personale, considerandu-le prea grele pentru el de indeplinit
10."chivari1" esti vietuitor/vietuitoare de manastire de cauti duhovnic "pe la vreun schit"? Citeste, te rog, articolul acesta:
http://www.basilica.ro/ro/documente/...manastiri.html. Iti poti face o idee despre rolul dinainte stabilit al fiecareia dintre cele doua forme de organizare bisericeasca. Prin extensie si analogie logica, tie (permisa-mi fie tutuirea) nu ti s-ar parea ceva foarte ciudat sa vezi marturisindu-se la preotul tau de parohie un monah sau o maicuta? Mie da!
In speranta ca nu am reusit sa supar pe nimeni si, poate, randurile mele vor fi folosit cuiva, va salut pe toti cu acelasi respect!
Constantin