Asa cum pune florinna intrebarea, eu cred ca nu exista asa oameni. In general nu cred ca exista fericire (absoluta).
Fiecare om are anumite probleme, necazuri, nemultumiri. Chiar si cel bogat, pentru ca nu totul se cumpara cu bani.
Unul are probleme de sanatate, altul de cariera, altul in casnicie, sau cu familia primara (frati, parinti etc.).
Averea se mai poate si pierde: o catastrofa, o criza financiara, ca de curand.
Eu nu stiu oameni care nu au probleme.
Stiu multi care in aparenta ar fi de invidiat: frumosi, cu averi, cu copii, iubiti etc. si tot au ceva (vezi Angelina si Brad, sau alti artisti, sau familii regale, etc.)
Si nu stiu cum ca in biserica numai oameni necajiti vad.
Eu cred cumva ca Dumnezeu nu da chiar totul nimanui si ca nu exista compatibilitate intre bogatie si credinta.
Nici n-am auzit in scripturi despre mari crestini, sau sfinti, bogati.
Tocmai pentru ca a fi crestin inseamna sa fii dai totul, sa fii smerit, sa fii sarac.
Ah, exista stari de fericire, care cele pe care le souneti voi, ascultand o slujba, sau un concert, sau te bucuri pentru un dar (de la bomboana in sus te poti bucra pentru orice), pentru o realizare.
Dar asta n-as defini ca fericire, ci ca o simpla bucurie. Fericire inseamna mai mult si mai indelung as zice eu. Sa n-ai griji lumesti intr-un cuvant si sa ai parte de multe bucurii si iubire.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape
|