[ALEXANDRU ANASTASIU]

2049. Magia care lucrează asupra minţii oamenilor prin numere, adică numere cabalistice, prin care se pretinde că ar reprezenta lucruri ascunse, pe care le descifrează numai magul, se numeşte magie cabalistică. Magia care se foloseşte de elementele naturale, geologice şi chimice ca pietre diferite, ape şi soluţii cu diferite amestecături se numeşte alchimie. Toate aceste fiind creaţiuni ale înşelăciunii, ele se osândesc aspru (VI ec. 61,65).
2050. -"Cei ce se duc la vrăjitori, sau la aşa numiţii şutaşi precum şi la alţii asemenea, spre a învăţa de la ei ceea ce ar voi să li se descopere, să cadă sub canonul opririi de şase ani, potrivit cu cele hotărâte de părinţi în privinţele lor. Sub aceeaşi pedeapsă trebuie să cadă însă, cei ce poartă urşi sau alte animale ca să joace, înşelând pe cei mai neştiutori şi prezicând norocul, soarta sau spiţa neamului, şi multe vorbe ca acestea, cum flecăresc cei rătăciţi, precum şi cei ce spun că alungă norii, vrăjitorii, prezicătorii şi fermecătorii. Însă dacă vor rămâne în aceasta şi nu se vor schimba sau feri de asemenea îndeletniciri minatoare şi păgâneşti, hotărâm să se îndepărteze cu totul de la biserică precum poruncesc sfintele canoane".-"Căci, ce părtăşie are lumina cu întunericul"- cum spune apostolul - sau ce potrivire este între biserica lui Dumnezeu şi idoli, sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul, sau ce înţelegere poale fi între Hristos şi Veliar". - ( I. Cor. 6,15, 16),VI ec. 61.
2051. -"Focurile ce se aprind de unii la lună nouă, în faţa prăvăliilor, sau a caselor şi peste care sar, după un vechi obicei, poruncim să nu se mai facă de acum înainte. Deci oricine face astfel, dacă va fi cleric să se caterisească, iar dacă va fi mirean să se afurisească. Căci scris este în Cartea IV a împăraţilor: "Şi a ridicat Mânase altar întregii oşti cereşti în cele două curţi ale casei Domnului şi a trecut pe fiii săi prin foc, şi-i descânta, şi-i făcea să vorbească din pântece. Şi a înmulţit pe cei ce prezic şi a mărit răutatea înaintea Domnului, spre a-L mânia". - VI ec. 65.
2052. -"Prezicătorii şi cei ce urmează obiceiurile păgâneşti sau aduc în casele lor pe cei ce fac farmece sau curăţiri vrăjitoreşti, să fie supuşi sub canonul pocăinţei de cinci ani potrivit treptelor hotărâte, trei ani să îngenunche şi doi ani să stea la rugăciune fără a se împărtăşi". - Ancira 24.
2053. -"Se cuvine a se cere de la împăraţi ca să se distrugă rămăşiţele idolilor din toată Africa, fiindcă această rătăcire tinde a se răspândi. Trebuie să se dărâme şi templele din ţarini şi locuri ascunse". - Cart. 58.
2054. "Cel ce mărturiseşte că a făcut vrăjitorie sau fermecătorie, se va canonişi cu timpul dat ucigaşilor (c. 8) iconomisindu-se după felul mărturisirii sale şi după felul cum s-a îndeletnicit cu acest păcat" (adică, dacă a făcut de voie ca ucigaşul intenţionat, dacă a fost înşelat de altul, sau numai a participat din curiozitate, ca şi ucigaşul fără voie).- Sf. Vasile 65.
2055. -"Cel ce se dă la meşteşugul vrăjitoriei, sau la alte păcate asemănătoare, se va canonişi cu timpul dat ucigaşilor" (de voie 20 de ani, fără voie la 10 ani) - Sf. Vasile 72.
2056. -"Cei ce fac vrăjitorie, sau urmează obiceiurile păgâne, sau adăpostesc în casele lor pe cei ce fac vrăji spre curăţire, să fie canonisiţi şase ani, un an să plângă, un an să asculte, trei ani să îngenunche şi un an să stea la rugăciune cu credincioşii şi apoi se vor primi". - Sf. Vasile 83.
2057. -"Trebuie să cercetăm cu grijă pe cei ce se duc la vrăjitori, sau la cei ce făgăduiesc să facă farmece cu ajutorul diavolului. Este necesar să ştim dacă ei au păstrat credinţa cea întru Hristos, şi numai din cauza constrângerii, sau a pagubelor grele, sau au făcut aceasta din dispreţ, faţă de credinţă, au alergat la ajutorul diavolului. Dacă ei au făcut aceasta din dispreţ faţă de credinţă, sau pentru că ei nu cred în Dumnezeul creştinilor, atunci vor fi supuşi canonisirii apostaţilor". "Însă dacă ei au făcut acest păcat din lipsa de curaj sau dintr-o nădejde amăgitoare vor fi trataţi cu aceeaşi îngăduinţă, ca şi cei care n-au putut să rabde furia chinurilor". - Sf. Gr. de Nisa 3.
2058. -"...Celor ce se îndeletnicesc cu vrăjitoria sau farmecele, se scurtează cu trei ani canonul de pocăinţă, dacă se silesc să postească zilnic cât mai mult timp, şi dacă gustă hrană uscată de post după ceasul al nouălea şi să trăiască în cea mai desăvârşită evlavie, şi să facă şi câte 250 de metanii, atingând pământul cu fruntea. Tot aşa se canonisesc şi femeile care fac amulete şi se îndeletnicesc cu ghicirea
2059. norocului". - I. Post. 22 (P. 32).
a. "Acelaşi canon (c. 25, 26) se potriveşte pentru vrăjitori, ucigaşi, preacurvari şi pentru toţi care cad în păcate grele, dar prin râvna şi devotamentul lor spre pocăinţă, sau se reduce canonisirea, sau se sporeşte". -1. Post .27.
2060. -"Când cineva ia mana griului, sau altceva dintr-acelea, acesta iată că ştie lucrul dracului, ori din vin, ori din pâine, ori din altceva; de se va lăsa de aceasta, să aibă pocanie 4 ani şi metanii câte 100 ". - PBG, 88.
2061. - Fermecătorul, vrăjitorul, prezicătorul, vărsătorul de ceară, de plumb, sau cel ce leagă dobitoacele ca să nu le mănânce lupul, sau pe vreun bărbat şi femeie ca să nu se cunune, sau orice fel de farmece, douăzeci de ani să nu se împărtăşească dacă se pocăiesc. - Trebnic, p. 515.

2062. - Preotul vrăjitor sub orice formă este caterisit. - Trebnic, p. 515, Laod. 36.
2063. - Cei ce alcătuiesc descântecele lor, folosindu-se de psalmi, de chemarea sfinţilor mucenici, de ai Maicii Domnului, de cărţi bisericeşti, de sfintele icoane, de cheia bisericii, iscodind semne prevestitoare ale viitorului, în caz de proces, de căsătorii, de furturi, de pagube, sau câştiguri sunt stăpâniţi de duhul cel rău pitonicesc (Fapte X, 16-34; XIX, 13-20), osândit de Dumnezeu alături de toţi fermecătorii şi exploatatorii de cele sfinte - Trebnic p. 516.
2064. - Unele descântece se duc Ia morminte ea să slăbănogească trupul cuiva, sau să-l silească Ia fapte rele, sau să-l zăpăcească la minte. Şi cel ce le face şi cel ce plăteşte, toţi greu se canonisesc. De asemenea şi cei ce descântă sau merg Ia descântătoare pentru a se vindeca, sau a cunoaşte viitorul prin bobi, sau să poarte buruieni, sau obiecte descântate, toţi fac voia diavolului. - Trebnic. 516-18.
2065. - Dacă cineva va păstra în gură sf. împărtăşanie pentru animale sau albine sau cu alte scopuri, 4 ani să nu se împărtăşească ca un vrăjitor. - Trebnic p. 526.”
CONCLUZIE
Așa că, după ce am văzut din destul că dracii pot da tămăduire, că uneori lucrează pe față prin vrăjitori alteori prin ocultiști cu mască științifică și cu foarte multe rezultate reale și experimentabile „științific”. Rămâne acum să găsim un criteriu de deosebire între energiile puse de Dumnezeu în creație pentru binele omului, cu care omul este chemat să se împărtășească din dragoste, și cele demonice îngăduite de Dumnezeu în creație pentru ispitirea omului, de care omul trebuie să se lepede ca să nu-L mâhnească. Observăm că nu poate fi vreun criteriu experimental (deoarece și într-un caz și în altul există rezultate concrete, fizice, trupești, văzute ce pot fi interpretate ca pozitive în funcție de credința omului) ci doar unul duhovnicesc, de supunere fiască față de legile lui Dumnezeu naturale și bisericești. Dacă ne vom însuși acest criteriu vom observa atunci că și știința supusă voii Lui Dumnezeu ne aduce argumente serioase pentru a ne feri de medicina ocultă, deoarece ultima, fiind a înșelării, aduce un bine al vicleșugului deci unul provizoriu, cu efecte secundare grave atât duhovnicești cât și trupești și poate fi vădită din mila lui Dumnezeu, căci dacă ar îngădui Dumnezeu să facă dracii bine până la capăt unul nu s-ar mai închina Lui datorită aplecării noastre spre rău (Matei 24,24: „24. Căci se vor ridica hristoși mincinoși și prooroci mincinoși și vor da semne mari și chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putință, și pe cei aleși. 25. Iată, v-am spus de mai înainte.”). Și așa mulți îl părăsesc prin medicina demonică, smintindu-se datorită lipsei lor de dragoste la încercarea bolilor (Luca 8,11: „11. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu. […]13. Iar cea de pe piatra sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceștia nu au rădăcină; ei cred pana la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă.”).
Zicea Pr. Paisie că dracul chiar dacă se ascunde într-un sac frumos colorat și atractiv nu este statornic și mai scoate din când în când o copită sau un vârf de corn sau un smoc de coadă. Numai să avem minte trează să observăm.
După ce o să ne însușim acest criteriu de discernământ vom purcede a vedea în medicina de acum care este medicina lui antihrist adică cea care se folosește de energia demonică exemplificând în chip punctat cu cele mai celebre și răspândite scamatorii medicale de acum aducând argumentele de vădire a demonismului atât cele științifice cât și cele duhovnicești.
Pentru aceasta vom cerceta întâi istoria medicinii pentru a stabili care sunt criteriile de diferențiere a medicinii binefăcătoare față de cea răufăcătoare (că cine nu ia aminte la istorie este nevoit să o repete), apoi vom analiza principiile fiecărui fel de medicină pentru a vedea care din ele respectă legile puse de Dumnezeu în creație și care nu.
Nu dorim să impunem părerea personală ca pe o prejudecată așa că vom aduce argumente teoretice și cazuri reale exemplificative ca fiecare om cu mintea trează să-și dea seama singur de adevăr.
Vom sfârși prin a analiza părerile duhovnicilor și sfinților care par contradictorii în această privință (dar nu sunt) și a practicienilor medicinii demonice cu mască ortodoxă pentru a vedea cum se deconspiră (fără să vrea) conform zicalei cine se scuză se acuză.
Ca anexă vom da un îndreptar de spovedanie actualizat pe noile forme de înșelări demonice.
VA URMA
O SCURTĂ ISTORIE A MEDICINII PRIVITĂ DUHOVNICEȘTE
SĂNĂTATEA ȘI BOALA ADEVĂRATE