Fiul dvs. a adus vreodata in discutie ideea de a se calugari?
Sau despre calugari, manastire in general ..si poate a simtit o anumita ostilitate?
Sau poate decizia asta brusca care totusi incalca un anumit "protocol" in relatiile cu familia sunt doar o prelungire a caracterului lui impulsiv care nu de putine ori l-am vazut manifestandu-se pe forum, chiar in pofita unor norme de bun simt?
Cum ati defini empatia lui afectiva? Era sincer interesat de problemele altora, sufletist, sau mai degraba sufera din cauza lipsei de integrare acolo?
Nu ne-ati spus de cat timp era in Italia?
Si ar fi fost util sa ne spuneti si ce a scris exact in biletul care l-a lasat sau e confidential?
|