[mariamargareta]

Ultimul paragraf al postării #203 conţinea o previziune care s-a împlinit chiar a doua zi, căci pe 8 mai a.c. a apărut pe situl oficial al pucioşilor "Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfântului mucenic Gheorghe‚ purtătorul de biruinţă"( datat 6-05-2010), în care se vorbeşte despre ultima primire de oaspeţi, făcută de liderii pucioşi unor vizitatori de ocazie. Cu acest prilej s-a putut vedea că la pucioşi o minune nu ţine decât trei, cel mult patru zile. Suficiente ca paradigma iubirii să se răstoarne: nu iubirea vine de la credinţă, ci credinţa vine de la iubire:

"– O, iubirea celor credincioşi vine de la credinţa lor, [...] " (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 2-05-2010)
" [...] iubirea cea curată pentru Mine are putere mare în om şi îl umple de darul credinţei [...]" (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 6-05-2010)

Explicaţia este simplă: alţi curioşi tocmai veniseră în vizită la Pucioasa, iar liderii pucioşi s-au grăbit să facă orice compromis doctrinar ca să-i facă pe proaspeţii "guguştiuci" să le ciugulească lor din palmă. Aceştia sunt chemaţi mai întâi la iubirea de liderii pucioşi, iubire care-i va călăuzi spre primirea darului credinţei în învăţătura lor schismatică şi eretică. Li se dă chiar această iubire, li se dă în dar, ca să le vină mai uşor celor ce nu-i pot iubi pe liderii pucioşi la comandă. De data asta, turma de curioşi care a venit "la izvor" este călăuzită de un "păstor", probabil vreun popă estropiat sau vreun răspopit, la fel de curios dar la fel de orb ca şi orbii pe care îi conduce el la groapă. Ei sunt somaţi să nu descoasă şi să nu ispitească lucrurile de la Pucioasa (ca să nu se "smintească" de încălcările de canoane pe care le vor descoperi), ci să le ia aşa cum sunt, căci numai aşa vor trece de la iubire la credinţă, şi apoi la sfinţenie. Iar "păstorului" îi dă exact ceea ce el caută şi i se pare că-i foloseşte:

"O, pace vouă, celor ce aţi venit la izvorul Meu de cuvânt! O, să nu ispitiţi lucrarea Mea cea de azi, căci Eu cu greu Mă port cu ea între cer şi pământ [...] Vă dau darul iubirii de Dumnezeu, căci iubirea cea curată pentru Mine are putere mare în om şi îl umple de darul credinţei, şi apoi darul sfinţeniei îl încununează pe el, iar cei ce-şi păstrează întru sfinţenie viaţa, aceia sunt cei ce Mă află în acest cuvânt, şi apoi ei Mă urmează crezând. Amin.
Vă las acum în sfat cu poporul Meu de la izvor. Mă rog Tatălui să ajute credinţei voastre şi să vă dea înţelepciunea cea de sus pentru cuvântul Meu cel de azi. Binecuvintez pe păstorul care şi-a adus în ziua aceasta oile la izvorul Meu de cuvânt şi-i dau lui ceea ce-i foloseşte, şi tainic îi dau lui duhul umilinţei, duhul celor ce plac lui Dumnezeu, celor mari la Dumnezeu şi la oameni, şi în el să se păstreze el, căci aşa sunt cei ce seamănă cu Dumnezeu pe pământ. Amin." (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 6-05-2010)