[mariamargareta]

Săracii lideri pucioşi, care mănâncă pâine fără să o muncească şi au maşini luxoase, pământuri, case, castele şi hambare pe care nu le-au cumpărat din banii lor, ci din banii însuşiţi după ce au mâncat casele văduvelor, le propovăduiesc altora sărăcia lucie:

"O, nu te teme de sărăcie, ci teme-te de bogăţie, tată, căci bogăţia piere! O, nu te teme de lipsuri, ci teme-te de toate cele stricate şi vinovate, [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)

După ce liderii pucioşi au elogiat gestul închinării cârmuitorilor politici la străini, pentru a ieşi cumva din recesiune, acum mustră poporul pentru că îi copiază pe străini în portul lor. Ei i-ar vrea pe români ba îmbrăcaţi în iţarii şi iile strămoşilor, ba în tunicile şi rochiile cu trenă ale prinţilor şi prinţeselor (cârmuitori care nici n-au existat în istoria românilor, până a nu fi aduşi la tron prinţi străini):

"Stau în sfat cu voi, fii români, şi vă rog pe voi să deschideţi cartea istoriei şi să staţi o clipă faţă în faţă cu străbunii acestui neam şi întrebaţi-vă apoi dacă arătaţi ca ei, ca fii ai lor, ca urmaşi ai lor. O, frumos şi creştinesc şi iubit de Dumnezeu a fost portul românului! De ce, de ce, tată, l-aţi părăsit şi n-aţi iubit să fiţi frumoşii Mei? Iată cum vă luaţi după străini! Aţi pierdut mândria aceea sfântă de a fi frumoşi ca sfinţii, ca străbunii, o, fiilor. Eu, Domnul, v-aş vrea pe toţi împodobiţi cu strai plăcut lui Dumnezeu, v-aş vrea prinţi şi prinţese după port şi n-ar mai fi nici un neam mai frumos pe pământ ca şi neamul Meu român, pe care Tatăl l-a hărăzit al Meu acum, la sfârşit de timp, şi iată, Eu vin în mijlocul lui cuvânt şi îl povăţuiesc pe el spre iubirea Mea cea de sus pentru el." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)

Poporul român este hărăzit de către "Dumnezeul" Pucios să fie Buricul Pământului, adică "întâiul pe pământ", căruia i se vor închina toate neamurile care vor veni şi îi vor rezolva atât sărăcia, cât şi toate lipsurile (sau invers, că e totuna):

"O, trezeşte-te, tată, şi arată-te întru toate neam al lui Dumnezeu, căci Eu sunt Împăratul făpturii şi te vreau întâiul pe pământ înaintea Mea, ca să se închine Mie şi ţie neamurile, tată, dar ascultă-Mă şi nu te teme de sărăcie şi de lipsuri dacă Mă asculţi!" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)

"Dumnezeul" Pucioasei le pregăteşte românilor o surpriză cu iz tradiţional românesc: le va da viaţă din costiţa Lui:

"Eu, Domnul Dumnezeul tău [...] Voiesc să-ţi dau din costiţa Mea viaţă [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)

Neamul român cel bolnăvior are în mijlocul lui salvare de la "chibuţul" de la Pucioasa, care este ridicat acum la rangul de cuibuţ, în care liderii pucioşi, fii ai "Cuvântului" Pucios din zilele acestea de pe urmă, se ascund de vrăjmaşi şi de otrava lor:

"O, Mi-e tare milă de tine când te văd înţepat de vrăjmaş şi de otrava lui, şi aş vrea să te înviorez, neam român, şi în chip curat să am ucenici de la Mine pentru tine ca să-ţi fac bine prin ei din partea Mea, dar vrea-vor cei ce stau păstori peste tine, vrea-vor ei să Mă creadă şi să Mă asculte ei pentru viaţa ta, pentru mila Mea de tine? Tu eşti cuibuţul Meu cel de azi. Vin în mijlocul tău cu cuvântul Meu cel de azi şi te găsesc tare bolnăvior. Stau înaintea ta cuvânt prin fiii cuvântului Meu cel din zilele acestea." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)

"Dumnezeul" Pucioasei, în nedumerirea Sa, apelează din nou la paradigma "iubirea naşte credinţă", din care iese ascultarea care îi îngenunchează pe cei tari la cerbice şi care nu I se supun Lui:

"O, aşa dau Eu să lucrez în mijlocul tău, neam român, dar tu, tată, nu mai eşti învăţat să stai în cuib şi să primeşti viaţă, şi cum să fac Eu cu tine, oare, să te aduc la viaţă, să te scot din primejdie şi să te aduc la iubire, la credinţă şi la ascultare pentru acestea, o, neamul Meu cel de azi?" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)

"Cuvântul" de la Pucioasa este echivalat cu Duhul Sfânt, pentru a-i paraliza de frică pe cei din neamul român care încă ar da să se împotrivească liderilor pucioşi, ştiut fiind că "păcatele împotriva Duhului Sfânt nu se iartă în veac". Toate duhurile pitoniceşti care îşi iau nume de sfinţi şi de îngeri sunt chemate în nor de slujire la Pucioasa. Neamul român este somat să-şi dea inima pentru erezia de la Pucioasa:

"Sunt în mijlocul tău cuvânt de Duh Sfânt, neam român. Te povăţuiesc şi te îndemn să nu faci păcat împotriva Duhului Sfânt, căci Eu voiesc să te iert şi să te vindec cu cuvântul Meu de peste tine, cu Duhul Sfânt, Care curge din gura Mea cuvântul râului vieţii în mijlocul tău, ţara Mea cea de azi. O, am grăit cu tine în mijlocul poporului cuvântului Meu de pe vatra ta. Chem îngerii şi sfinţii să-Mi slujească în mijlocul tău împlinirea cuvântului Meu de peste tine. Vreau ca tu să înviezi înaintea Mea şi să trăieşti în Domnul pe pământ. Pace ţie! Ascultă povaţa Mea! Citeşte-o şi învaţă s-o împlineşti! O, aşează-te cu credinţă înaintea Mea şi dă-Mi, o, dă-Mi inima ta, neam român, ţara Mea cea de azi! Amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)

"Cuvântul" de la Pucioasa este acum noua Evanghelie, Evanghelia lui Antihrist, care va trebui cercetată mereu şi mereu de cei care o iubesc pe ea. În ea vor afla că "Dumnezeul" Pucioasei este un "Dumnezeu" Atotputernic care poate totul, dar nu oricum poate El, ci numai şi numai prin liderii pucioşi, fiii Lui cei neputincioşi:

"O, cercetaţi, cercetaţi mereu, mereu cuvântul Meu de peste voi şi faceţi-vă rodul lui, căci Eu, Domnul, trebuie să pot cu voi în vremea aceasta cu necredinţă mare în ea şi trebuie să pot prin iubirea voastră, prin jertfirea voastră pentru lucrările Mele şi prin credinţa voastră, credinţa fiilor lui Dumnezeu, care poate totul, totul prin voi, prin fiii cuvântului Meu cel de azi, o, fiilor. Amin, amin, amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 9-05-2010)