[Fani71]

În prealabil postat de sophia

@Fani -
"Deci se poate ca cineva să fie şi însurat cu femeie, şi în acelaşi timp să fie cu băgare de samă şi la rugăciune; însă asemenea rugăciune se face mai cu amănunţime prin înfrânare."

Asta este tot din citat, sau de la tine?
Fiindca aceasta fraza este cea care incurca tot ce se spune pana la urma, toata teoria.
Ori se poate sa fii si insurat si sa te si rogi, ori trebuie sa te infranezi ca sa te rogi?
Si cred ca de aici pornesc toate problemele.
Monahismul spune clar: celibat si abstinenta/feciorie, pentru rugaciune. Monahii nu le pot face pe amandoua.
La cei casatoriti se cere post/abstinenta - deci iar se presupune ca nu se pot cele doua impreuna.

Nu era de la mine, ci toata postarea dinainte este citat din sf. Ioan Gura de Aur.

În prealabil postat de sophia

Nu stiu, am impresia ca Sf.Parinti, monahi de altfel, nu stiau ce inseamna casatoria si cum decurg lucrurile acolo. Cred ca ei isi imaginau ca cei casatoriti nu fac altceva decat se impreuneaza cat e ziua de lunga.

Mi-a placut asta...
Si eu cred ca uneori afirmatiile din acest domeniu facute de cei necasatoriti sunt destul de deconcertante si chiar hilare. Nu toate, sa nu exageram. Sf Ioan este foarte fin psiholog si cunoscator al vietii de cuplu de ex. cand spune ca o abstinenta prea lunga sau fortata poate produce lipsa de pace in casa.

Cred ca nu este vorba de faptul ca rugaciunea in sine ar fi incompatibila cu rugaciunea, ci ca sunt anumite momente cand abtinerea de la anumite lucruri (bune, date de Dumnezeu) ajuta la intensificarea rugaciunii. De acceea se tine si post alimentar - nu ca ar fi carnea sau ouale incompatibile cu rugaciunea si pocainta, ci ca sa ne aduca aminte ca Dumnezeu depaseste aceste lucruri, desi ne arata bunatatea Sa si prin ele. Daca nu postim de loc, riscam sa uitam asta. 'Omul nu se hraneste numai cu paine'... Postind, putem apoi sa ne bucuram mai bine de cele bune omenesti pe care ni le da Dumnezeu, putem sa le luam cu multumire. Refuzand ideea de post, nepostind de loc, putem sa uitam acest lucru.
Astea sunt valabile si pentru unirea trupeasca.
Cred ca este un lucru foarte important.

Sfantul Ioan Gura de Aur, spre deosebire de unii autori moderni, nu face insa din asta o regula stricta de tip 'marti si joi'...
Fiecare cuplu ar trebui sa isi gaseasca felul de post care i se potriveste. Eu cred de ex. ca daca un cuplu are deja alte motive diverse de abstinenta (boala, stres, calatorii care ii despart, copii care le iau tot timpul etc) nu este necesar sa mai tina atatea reguli de post conjuigal. Ar putea in schimb sa puna inaintea lui Dumnezeu aceste abstinente 'fortate', sa le daruiasca Lui, si sa le transforme astfel in post.
La fel se recomanda doar si celor care nu pot tine post din motive de boala: boala sa o puna inaintea lui Dumnezue, sa o considere un feld e trambulina spre mantuire, o forma de asceza. Mie personal mi se pare ca asta se aplica si la cuplurile de care vorbeam inainte.