[mariamargareta]

Două au fost în principal obiectivele lui Bogdan.

Primul, în deschidere, a fost acela de a-l descoase pe Ionică dacă nu cumva el este sursa care a ciripit despre evadarea celor trei graţii (Georgiana, Vali şi cu Ina) din "raiul" pucios. Şi mai ales de unde s-a aflat că nea' Nicolae şi cu tanti Geta fac presiuni uriaşe asupra fetelor ca să se întoarcă, speriaţi de blestemele liderilor pucioşi că "dacă Vali va pune mâna pe sapă în grădina lui taică-su (nea' Nicolae), toată recolta lui se va arde şi pământul lui se va pârjoli" şi deci vor muri cu toţii de foame:

"Aduc aminte de pilda cea din sfinţi a ucenicului care căuta cu ajutor pentru cel după trup frate al lui şi căruia îi mergea tot mai rău, până ce Eu, Domnul, am descoperit că unde intră lucrul ucenicului Meu, arde acolo unde nu găseşte bun pentru Mine locul, şi atunci s-a oprit pârjolul din casa celui ajutat şi a venit în loc bunăstarea şi facerea de bine pentru sfinţi. Eu, Domnul, voi fi şi le voi ajuta celor ce nu ştirbesc cu nimic calea Mea de azi şi pe ucenicii Mei de pe ea, căci sunt Cel ce pot tot ceea ce voiesc, iar duhul credincioşiei celor ce Mă însoţesc va fi pentru izbânda Mea şi a celor ce au la Mine mijlocitor dintre ei. Amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 25-04-2010)

Celor care înţeleg mai greu vorbirea în pilde a duhului pitonicesc de la Pucioasa ar trebui să li se tâlmăcească. Ucenicul "care caută cu ajutor pentru cel după trup frate al lui" este fosta uceniţă pucioasă Vali, care s-a oferit să muncească pe pământul tatălui ei (nea' Nicolae), considerat a fi "frate" pucios, ca să nu-i mănânce pâinea degeaba. Dar acestuia "îi mergea tot mai rău" (asta fiind "proorocia" liderilor pucioşi despre ce va păţi nea' Nicolae dacă va îndrăzni să o lase pe Vali la munca câmpului, în loc de a o trimite pachet înapoi la Târgovişte, unde ar fi să lucreze o muncă ceva mai elevată, la una dintre maşinile de cusut ale liderilor pucioşi).

Urmează "descoperirea" tainei, adică tălmăcirea încâlcită a pildei celei limpezi: " unde intră lucrul ucenicului Meu, arde acolo unde nu găseşte bun pentru Mine locul ". Altfel spus, şi mai pe înţeles, unde va lucra cu sapa şi cu grebla uceniţa Vali, pe locul de grădină al tatălui ei, va arde şi pământul de sub ea, şi recolta lui nea' Nicolae se va pârjoli, pentru că "locul lui nea' Nicolae" nu e bun pentru Dumnezeu (numai locul de la Târgovişte, sau cel de la Pucioasa e bun. Acolo să lucreze Vali, nu aici; şi pentru liderii pucioşi să lucreze, nu pentru cei după trup ai ei).

Urmează îndată şi îndemnul, şi soluţia salvatoare pentru a scăpa de pârjol: dacă nea' Nicu consimte să nu se lase ajutat de Vali la munca câmpului, iar Vali nu mai are încotro şi se va întoarce la Târgovişte, nea' Nicu va scăpa de toate belelele care atârnă deasupra capului lui ca sabia lui Damocles, iar peste casa lui se vor prăvăli, în loc de sabie şi pârjol, bunăstarea şi facerea de bine:

"[...] atunci s-a oprit pârjolul din casa celui ajutat şi a venit în loc bunăstarea şi facerea de bine [...]" (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 25-04-2010)

După îndemn, urmează promisiunea ajutorului: dacă nea' Nicu şi tanti Geta vor pune piciorul în prag şi o vor trimite pe Vali înapoi (implicit, şi pe celelalte două "răzvrătite", căci liderii pucioşi ştiu bine că cele trei graţii, Aglaia, Euphrosyne şi Thalia, sunt mereu nedespărţite), înseamnă că ei au lucrat bine, ca să nu li se ştirbească fetelor calea pucioşească pe care porniseră cu ani în urmă. Drept răsplată, li se garantează că "Dumnezeul" Pucios le va ajuta lor să ducă la bun sfârşit această lucrătură:

" Eu, Domnul, [...]le voi ajuta celor ce nu ştirbesc cu nimic calea Mea de azi şi pe ucenicii Mei de pe ea [...] " (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 25-04-2010)

În fine, "pilda" se încheie cu repetarea unei minciuni gogonate pucioşeşti, dar cu mare priză la naivii care şi-au lăsat câte o progenitură în custodia sclavagistă a liderilor pucioşi: Toţi care vor avea un reprezentant din familie trimis la una dintre "mănăstirile" mixte pucioşeşti (e vorba de Glodeni-Pucioasa şi Valea Voievozilor-Târgovişte) vor fi mântuiţi necondiţionat, şi ei şi tot neamul lor cel adormit până la Adam. Ce credinţă, ce fapte bune? Legea cea nouă de la Pucioasa declamă că simplul fapt de a avea un "mijlocitor", donat ca "sclav" în ascultarea liderilor pucioşi, garantează mântuirea întregului neam ( viu şi adormit) care a făcut "donaţia":

" [...] duhul credincioşiei celor ce Mă însoţesc va fi pentru izbânda Mea şi a celor ce au la Mine mijlocitor dintre ei. Amin." (Citat din "Cuvântul" de la Pucioasa din data de 25-04-2010)

Concluzia pildei? Bate şeaua ca să priceapă calul şi iapa, şi să-şi trimită urgent mânza înapoi la jug.