Daca doua maini rebele,
Nu te-ar tine orb mereu,
Te-ai opri in clipe grele,
Si, privind cu drag la stele,
Ai vedea ca-i scris pe ele:
Dumnezeu!
Daca doua mari zavoare
Nu te-ar tine surd mereu,
Ai sopti: Ce Mester oare
Scoate pasari cantatoare?
Si ti-ar spune orice floare:
Dumnezeu!
Daca marea-nstrainarii
Nu te-ar tine mut mereu,
Ai striga in largul zarii:
Cine-i Tatal indurarii?
Si ti-ar spune valul marii:
Dumnezeu!
Daca ti-ai vedea vesmantul
Care-mbraca vechiul eu,
Ai umplea de plans pamantul;
Dar primind cu drag cuvantul,
Vei simti in piept pe Sfantul
Dumnezeu!
|