[glykys]

Zis-a maica Theodora: Bine este a ne linisti, caci barbatul intelept liniste aduce. Ca mare lucru este, cu adevarat, fecioarei si calugarului a se linisti, dar mai ales tinerilor. Dar vine vicleanul si ingreuneaza sufletul cu leneviri, cu imputinari de suflet, cu ganduri, apoi ingreuneaza si trupul cu boli, cu slabiciune, cu slabanogirea genunchilor si a tuturor madularelor si slabeste puterea sufletului si a trupului si fiecare poate sa zica: sunt slab si nu imi fac canonul. Dar de ne vom trezi, toate acestea se risipesc. Ca era un calugar si cand venea vremea sa-si faca pravila, il apuca raceala si fierbinteala, si capul tare i se supara. Si asa isi zicea lui-si: iata, sunt bolnav si voi muri, deci sa ma scol mai inainte pana ce nu mor si sa imi fac pravila. Si dupa ce inceta pravila, incetau si frigurile. Si iarasi cu aceasta socoteala fratele se impotrivea si isi facea pravila si asa a biruit pe vicleanul.


Un frate i-a zis lui avva Pimen: de voi da fratelui meu putina paine sau altceva, dracii le pangaresc ca pe unele ce se fac pentru placerea oamenilor. I-a zis lui batranul: desi pentru placerea oamenilor se fac,, noi sa dam pentru trebuinta fratelui. Si i-a spus si acest fel de pilda: doi oameni erau plugari si locuiau intr-o cetate. Si unul dintr-insii semanand, a facut cele putine necurate, iar celalalt, lenevindu-se, nimic. Deci facandu-se foamete, care din amandoi poate sa traiasca? Araspuns fratele: cel ce a facut cele putine si necurate. I-a zis lui batranul: asadar si noi sa semanam putine, chiar si necurate, sa nu murim de foame.