[Ducutu]

Vorbind despre ecumenism, se cam observa ca subiectul este adeseori desconsiderat, din principiu.

In realitate, avem nevoie de dialog, caci doar prin dialog poti afla si partile bune ale cuiva, dar si greselile sale - nu atat pentru a ne lauda cu negreselnicia noastra, ci pentru a ajuta pe frate sa se indrepte de greseala sa.

Unele dintre marile rupturi ale Bisericii s-au produs din lipsa dialogului, sau din motive politice.

Astazi, dupa ce patimile s-au mai potolit (sa nu...) Biserica Catolica in dialog cu unele biserici monofizite, le accepta diferita lor marturisire, caci, substanta este aceeasi, chiar daca inca se pastreaza terminologia ce a semnat ruptura, la vremea respectiva...

Din pacate, sunt aruncati in dispute, de-a valama, parinti cuviosi, a caror cuvinte sunt scoase adeseori din context, si folosite, nu pentru indreptarea fratelui...ci pentru palmuirea lui.

Ceea ce nu a fost definit de un sinod ecumenic ca este erezie, NU ESTE EREZIE.

Deci, cel putin in ceea ce priveste Biserica Catolica, ne fiind anatemizata de vre-un sinod ecumenic...a ne da cu parerea despre erezii le ei, este cam mult.

Dar, chiar si vechile erezii, se cuvine sa le analizam si sa vedem daca cei de astazi, dincolo de unele "formule" considerate erezii, ei chiar cred asa cum au fost condamnati, ori...de fapt, ei doresc sa exprime ceea ce exprimam si noi...