Citat:
În prealabil postat de sofiaiuga
ba chiar ca ne fiebe oala pt ca noi mirenii sintem interesati sa avem calugari buni care sa stie sa ne indrepte in viata cind le cerem sfaturi ,ori acolo in virf de munte ei s+au dus pt izolare ..nu comunicare cu lumea ,adica dc au dus cu ei lumea ,degeaba s+au dus acolo! Ei nu se induhovnicesc decit dc lasa netul pt Dumnezeu !..si se roaga..netul distrage de la rugaciune ..
|
Nu,calugaria nu inseamna neaparat fuga de lume.Dimpotriva.In aceste vremuri cand oamenii sunt mai slabi si mai dezorientati ca oricand,sfatul unui monah este de aur pentru orice om.A fi monah inseamna inainte de toate a sluji tuturor si a ajuta cat mai multe suflete sa gaseasca modalitatile de infruntare a ispitelor.Se spune ca ei au murit pentru lume in sensul ca au murit pentru poftele lumii.Dar nicidecum ca ar trebui sa traiasca in izolare.Inainte existau pustnici.Ei se izolau numai atunci cand se simteau suficient de puternici sa lupte direct cu satana in pustiu.Pana una alta un calugar trebuie sa duca viata de obste,in legatura frateasca si duhovniceasca cu orice om pe care Domnul i-l scoate in cale.Dupa ce s-a intarit in treapta de obste trece spre o treapta mai superioara,de izolare de lume,in pustie,si asta numai daca simte chemare pt. viata pustniceasca.Un calugar poate accesa orice site fara problema ca s-ar simti atras de poze sau filmulete,pentru ca nu este interesat de acest lucru.L-am intrebat pe un Parinte calugar cum priveste o fata frumoasa? Mi-a raspuns:ca pe o fiinta minunata lasata de Domnul dar ma uit la carnea ei ca la ulei.Ei duc o lupta continua cu trupul lor la inceput dupa care trupul unei femei este vazut ca o bucata de carne si atat.Mai mult,multi vad in trup un hoit care ne trage in jos de la Calea catre rai.Si mai mult decat atat,ei cunosc faptul ca efectul in rugaciune vine nu doar din ruga lui ci din rugaciunea impreuna cu cel aflat in pacat.Poate sa se roage pustnicul mult si bine pt mine daca nu ma rog si eu pt mine si mai ales daca nu vreau sa ma indrept.Asa incat participarea monahilor la viata noastra spirituala este benefica prin orice mijloace.Sa nu ne facem noi griji ca ei ar cadea in pacat,sa ne facem griji pt noi care ne atingem zilnic de trupuri calde prin masini,piete,pe la serviciu,glume pacatoase si multe altele.Pt cei ce nu stiu,un calugar nu face glume erotice niciodata si nu vorbeste decat ceea ce este ziditor de suflet.Noi putem sa criticam cat vrem insa ne luam pacate fara sa cunoastem viata si nevointele lor.Orice monah primeste la calugarie canon de metanii,cel putin 200 pe zi in afara de ascultari foarte grele,munca multa la care se adauga faptul ca se posteste foarte aspru.Ei mananca ce li se serveste nu au optiuni personale la hrana.Si dupa atata truda mai au timp sa dea si sfaturi pe cate un blog sau pe YM.Trebuie sa ma credeti ca nu-ti mai arde de femei,de glume aiurea sau cine stie ce alte prostii.Ei stiu care este scopul pentru care au optat pt monahism si au alta putere de infruntare a pacatului.Daca mai exista pe ici pe colo cate o exceptie asta este pentru ca cel care a ajuns acolo inca nu l-a cunoscut pe Dumnezeu si nu a ales din convingeri religioase calugaria.Dar si pe un astfel de calugar il va ajuta Domnul sa-l cunoasca si sa castige mantuirea pana la sfarsitul vietii sale.Pentru ca Domnul nu respinge pe cel care si-a predat viata in mainile Sale.Deci sa avem incredere,sa-i iubim si sa ne rugam pentru ei ca sa ne fie buni calauzitori si impreuna rugatori pt sufletele noastre.