Citat:
|
În prealabil postat de cristinaaus
Isus le-a dat intr-adevar ucenicilor Sai puterea de a ierta pacatele si aceasta putere exista si astazi. Cu toate acestea, ea nu apartine in exclusivitate preotilor, fie catolici fie ortodocsi, sau ai altor culte. Orice credincios in Hristos poseda aceeasi putere de a pronunta iertate pacatele cuiva, bazandu-se pe ispasirea de pe cruce a lui Cristos.
|
Draga Cristina, ceea ce spui tu este departe de adevar, este o erezie. Nici macar toti preotii nu pot sa dea iertare pacatelor in numele Domnului, ci cei care au hirotesia si care pot sa spovedeasca si sa indrume duhovniceste sufletele noastre. A te crede tu insuti/insati capabil/a de a face asta e un semn vizibil de mandrie care a facut sa cada ingerii. In toate versetele pe care le citezi se vede adresarea Mantuitorului catre Sfintii Apostoli, nu catre intreaga lume. Din asta rezulta importanta continuitatii apostolice, pe care numai preotii o au.
Tu spui ca "toti credinciosii au aceeasi putere de a pronunta iertarea pacatelor ca fiind marturia vestii bune a lui Hristos". Credinciosii trebuie in primul rand sa aiba grija ca ei sa fie in adevar, pe calea care duce spre mantuire, sa se curete de tot ce murdareste sufletul (atat duhul lumii, cat mai ales duhul neadevarului care propovaduieste pe Hristos dar in mod fals!), apoi sa se roage ca Dumnezeu sa se milostiveasca spre ei si spre ceilalti, sa-I spuna Domnului neputinta si nimicnicia lor si nu sa se increada ca ei pot sa faca ceva. Asta e un semn clar al caderii, cand omul crede ca el a ajuns ca Dumnezeu si poate sa ierte si sa dezlege, sa faca si sa desfaca, sa interpreteze si sa dezinterpreteze.
Iti spun ca unei surori, ai grija de sufletul tau! Asa cum spunea Liviu, se simte ca esti in neadevar. Stiu ca acum esti foarte revoltata de tonul meu, dar tocmai in asta se vede ca duhul mandriei de care vorbeam mai sus e acolo. Ai mare grija! Incearca sa mergi spre origini, incearca sa vezi tot ce s-a intamplat in primele secole crestine si o sa intelegi mai bine ce inseamna adevaratul crestinism, cel in care El este Calea pe care sa O iei, Adevarul pe care sa-L urmezi si Care iti va da Viata vesnica. Iar Calea aceasta e una. Fugi de ce-ti spun cei din adunarea in care mergi si de indoctrinarea exterioara, si incearca sa-L rogi pe Dumnezeu sa-ti calauzeasca pasii spre adevar, un adevar care-ti spune ca tu nu poti nimic fara El, adica un adevar smerit!
Elena