[anna21]

În prealabil postat de maria-luisa

Eu te iert, desi cred ca lui Dumnezeu trebuie sa-i ceri iertare, in primul rand si evreilor pe care i-ai jignit o data cu mine.

1. Citeam aseara ceva.. si mi-am adus aminte de indignarea ta referitoare la "injuriile" aduse evreilor.
Ia de citeste si tu descoperirile dumnezeiesti ale fericitului Filotei Zervakos, iar daca ai plangeri privitoare la limbaj poti sa te adresezi direct.. Arhanghelului Mihail (ca sa-ti lumineze mintea cu lumina intelegerii).
Nu dau citat.. iti las surpriza deplina: http://www.razbointrucuvant.ro/2008/...otei-zervakos/


2. Iarta-i pe cei care te-au suparat pe forum si vino si tu in biserica ortodoxa. Daca ai afla cat de frumoasa este invatatura ortodoxa, i-ai intelege pe cei de pe forum de ce o apara cu atata vehementa, chiar ranind pe cei de alta credinta.

"Respectul" fata de religia altuia inseamna lepadare de Dumnezeu, Maria Luisa.
Si iti voi da un exemplu concret ca sa intelegi ce fac cuvintele si ce usoara este lepadarea:
“În Viaţa marelui Părinte al pustiei egiptene, Sfântul Paisie cel Mare (19 iunie) găsim un exemplu viu – cât de uşor se poate pierde harul lui Dumnezeu.
Un ucenic al său mergea odată către oraş să-şi vândă acolo rucodelia sa (obiecte lucrate cu mâinile sale). Pe cale a întâlnit un evreu, care, văzându-i simplitatea, a început să-l ispitească, zicându-i: “Iubitule, cum crezi tu într-un simplu om răstignit, care nu este nicidecum Mesia cel aşteptat? Nu este El acela, ci altul va veni”. Ucenicul, având o minte mai slabă şi o inimă simplă, începu să asculte aceste cuvinte şi ajunse până la a rosti: “Poate că ceea ce spui tu este adevărat”.
Când s-a întors în pustie, Sfântul Paisie şi-a întors faţa de la el şi nu a voit să-i adreseze nici un cuvânt. La urmă, după multe rugăminţi ale ucenicului, Sfântul îl întrebă: “Tu cine eşti? Nu te cunosc pe tine! Acel ucenic al meu era creştin şi avea asupra lui harul Sfântului Botez, dar la tine nu văd aceasta. Dacă tu vei fi fiind cu adevărat ucenicul meu, atunci harul Sfântului Botez te-a părăsit şi chipul de creştin nu mai este în tine”.
Ucenicul îi povesti cu lacrimi convorbirea cu evreul, iar Sfântul răspunse: “Sărace! Ce poate fi mai rău şi mai necurat decât asemenea cuvinte prin care tu te-ai lepădat de Hristos şi de Sfântul Botez? Acum mergi şi plânge-ţi păcatul, căci cu mine nu mai poţi fi; numele tău s-a scris împreună cu cei care s-au lepădat de Hristos, cu care împreună vei fi judecat şi chinuit”.
Auzind această judecată, ucenicul se cutremură şi se aruncă la picioarele bătrânului său, rugându-l să nu-l lepede de la rugăciunile sale. Sfântul, cuprins de milă, se închise în chilia lui şi rugă cu lacrimi pe Dumnezeu să ierte păcatul ucenicului său. Dumnezeu ascultă ruga Sfântului şi îl învrednici de semnul iertării şi milostivirii Sale asupra ucenicului.
Atunci Sfântul îl chemă pe ucenic la sine şi-i spuse: “Copile, vino şi dă slavă lui Hristos Dumnezeu împreună cu mine, căci duhul cel necurat al hulei s-a dus de la tine, iar Duhul Sfânt de la Sfântul Botez străluceşte iar peste capul tău. De acum păzeşte-te, ca nu cumva din lene şi nepăsare duşmanul să te atace iar şi, biruindu-te, să te arunce în focul gheenei."

Sper ca din acest exemplu intelegi cat de pagubitoare este acceptarea punctului de vedere necrestin. Inseamna pierderea harului. De aceea crestinii sunt avertizati sa nu poarte discutii teologice cu ereticii/necredinciosii.