Dumnezeule, Tu ești iubire!
Te simt pretutindeni:
în flori, în iarbă,
în curcubeie de lumină,
în semenii mei;
în bătrânul acela ce-așteaptă milă,
în pruncul care a scos
primul strigăt – triumful vieții,
în cântecul legănat al ploii Te simt,
în mirajul fiecărei fărâme de viață
ochii mei Te văd doar pe Tine,
în mâini simt bucuria creației Tale,
glasul meu îți adoră izbânda,
toată făptura mea Te cântă,
în sufletul meu ești revărsare
de lumină și bucurie, de iubire și încredere
de iertare și speranță, ești binecuvântare.
Tu, doar Tu ești cu mine,
mă plec cu umilință și Te rog:
“Rămâi în mine,
Doamne, veșnică iubire!”
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
|