Eu știu că izvoarele,
mările și oceanele
sunt – Dumnezeule ! –
lacrimile Tale –
plânse, la început,
pentru bucuria de a fi făcut lumea,
prelinse, apoi
pentru durerile și greșelile din noi,
Pe unde calc
Simt sfințenia Ta !
Cu Tine respir !
Vreau să privesc prin ochii Tăi –
lumea e plină de adevăr
doar prin ei.
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
|