Te aștept în grădina de Rai,
Inima și-a bătătorit
Mâinile de grădinar.
Genunchii i-a plecat
Sub tăcutele
Ramuri de măslin,
Pe altar
Flori de rugă am răsădit
Să-Ți odihnești iubirea răstignită
Și trupul istovit.
În miresme alese de nard
Ard încă luminile ce Le-ai aprins,
Nemuritoare podoabă din altarul de Cer,
Sărutând
Rubinul din coroana de spini
Căutam Învierea ce mi-ai promis,
Vinul din potirul Tău suferind,
Pâinea frântă de mâini, aburind.
Flămând de tine
Sufletul se răsfață
,Iubirea Ta a nins,
Creștini,e dimineață!
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
|