Eu zic ca iar ne pierdem in generalizari care nu-si au locul.
Abstinenta este incompatibila cu viata de cuplu a ta sau a mea sau a lui x.
Pe de alta parte mie mi se absurd insusi faptul ca noi stim detalii din vietile intime ale cunostintelor si prietenilor nostri .. intr-o lume ideala, nu am sti nimic si am face cele mai nobile presupuneri. Eu n-ar (bine, acum din cauza profesiei stiu si inca prea mult, dar treaca) trebui sa stiu ce opinii au prietenele si colegele sau oamenii de aiurea despre frecventa normala a actelor sexuale, nu ar trebui sa-mi fac idei preconcepute despre ce ar fi "normal", nu ar trebui sa ma simt neimplinita cand au trecut x zile si nu am facut sex, nu ar trebui sa ma gandesc ca daca lucrul asta nu se intampla intr-un cuplu, atunci in cuplul acela sunt probleme. De tot balastul asta ma puteam lipsi din adolescenta si pana in zilele noastre :)
Eu sunt sigura ca atunci cand parintele meu impartaseste cupluri de tineri, pai tinerii aia SIGUR nu iau masuri de contraceptie. Unii au copii altii nu au. Deci e vorba doar de doua variante: voia lui Dumnezeu si infranare. Atat. Si "secretul" consta in faptul ca si ei si ele sunt credinciosi si sunt, dupa cate se pare, in acelasi duh, pe aceeasi lungime de unda.
Si faza cu generalizatul e ca mi-e teama ca pe undeva, prin faptul ca 99% din oameni fac un lucru, ne imaginam ca asta e o scuza sa facem si noi la fel.
__________________
„Ca o carpa lepadata toata dreptatea noastra” (Is 64,5)
|