Citat:
În prealabil postat de Jane Says
Pentru ca daca ar fi indispensabil, atunci in cazul unei boli sau unui accident, ai fi indreptatit sa divortezi sau ce? Ai inceta sa iubesti in secunda doi pe cel cu care te-ai cununat? Dar pe vremea cand plecau cu anii la razboi? Sau acum cand lucreaza in alte tari si se vad o data la cine stie cate luni?
Ce, oamenii aia nu se iubesc? Dragostea lor nu e completa? Eu zic ca abia aia e dragostea cu adevarat complexa si care nu cade (daca este si nu calca pe alaturi).
Tuturor ne place sexul dar cum am zis si in postul anterior, daca nu ne putem concepe viata fara el, daca nu putem concepe cateva saptamani de post sau cate or fi, de abstinenta, cum ne putem concepe vesnicia fara el?
|
Situatia 1: da, in cazuri de impotenta stiu ca este indreptatit divortul
Situatia 2: nu incetezi sa-l/s-o iubesti, dar nici nu mai este acelasi lucru, mai ales daca iti doresti si copii.
Situatia 3: este o situatie anormala, care nu functioneaza pe durata mai mare.
Daca iubetsi cu adevarat pe cineva faci si niste eforturi sa fii cu el, niste renuntari etc.
Depinde aici mult si de fiecare persoana. Am mai spus. Nu se poate generaliza. Ceea ce pentru unul se poate, pentru altul este de neconceput.
Ultima fraza n-am inteles-o. In primul rand ca pet total se cere (in canoane) f.multa abstinenta. Numara pe calendar. Si ce are vesnicia cu asta? Inteleg ca te referi dupa moarte? Pai atunci nu mai suntem trup, nu ne mai trebuie nici iubire, nici sex, nici nimic. Ce-ai vrut sa spui de fapt?
Concluzie: suntem oameni, nu masini, nu roboti. Este greu sa ceri renuntarea la iubire.
Fiindca Jane, abstinenta presupune multe: autocontrol, distanta/izolare trupeasca, raceala. Altfel se pot intampla accidente, tocmai prin ea (poti pacatui in somn, sau in gand, sau cu sufletul, etc.).
N-ai voie nimic...