si inca ceva. tot foarte personal. Eu una simt nevoia de reguli, de legi. simt ca daca Dumnezeu ma lasa de capul meu si nu ma indruma prin invataturile sf parinti, ale duhovnicului, prin canoanele bisericii... voi cadea iar si iar si iar.
eu simt nevoia sa mi se spuna nu ai voie in ziua x, in ziua y si in ziua z, nu e bine sa aia si aialalta. si cu cat mai neconforme cu gandirea mea lumeasca sunt regulile cu atat mi se pare ca le pot imbratisa si respecta mai mult.
cel mai greu lucru de acceptat pt mine a fost acela ca nu pe lumea asta trebuie sa fiu fericita - nu cu o fericire lumeasca cel putin. Dar dupa ce am simtit acest "adevar" in insasi fiinta mea nu am mai avut probleme.
Caile Domnului sunt nebanuite si daca reusesti sa zici din suflet macar o data "Faca-se voia Ta Doamne", EL lucreaza inspre intelegerea si luminarea din mintea ta.
Desi, cu cat inaintez pe aceasta cale , cu atat sunt ispitele si incercarile mai mari. Dar asta nu-mi e spre deznadejde ci spre bucurie.
|