Doamne, învață-mi ochii și mintea să postească,
Ispite grele vin să mă ademenească,
Vino în inima mea, cu Tine voi birui,
Oricât de multe m-ar încercui!
La porțile dorului de Tine am plâns,
În mine credința încă nu s-a stins,
Trezește-mi mistuitoare iubire pentru Tine,
Podoabă a sufletului chipul Tău Sfânt,
Doamne, fă să-mi fie !
Tămăduitorul inimii mele ești,
Ajută-mi să iubesc și să cinstesc
Pe frații pământești!
Nu mă lăsa să pierd lumina
Ce-n suflet mi-ai aprins, mi-ai dăruit!
Mi-e dor să-Ți spun, cu umilință să cred,
Cămara mea tainică,
Împărăția Ta a devenit.
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
|