[arwein]

În prealabil postat de andreicozia

Nu George , nu ma cunosti, si sa stii ca nu sunt exclusiv adeptul rationalului, limitindu-ma numai la acest fel de a judeca insular lucrurile, insa cind fac referire la neinteles, la taine la nevazut, si de-necunoscut, port cu mine anumite verificari ale lor, nu multe, dar indeajuns pentru a avea incredere PRUDENTA in acest ocean misterios al vietii. Mie aceste certitudini, cind mi le arata Dumnezeu, imi vin nu inchipuind si imaginind una si alta, DELOC, de aceste TENTATII FUG!( si stii ca marii Duhovnici ne spun des sa ne tinem departe de inchipuiri ale mintii), ci le gasesc in comunitatile de oameni, in dinamica lor misterioasa, de ex. lucruri care mi se spun, povestiri, rugaciuni repetative pe care le aud, senzatii, atitudini, priviri, fetze, toate fiind deseori confirmari la necunoscute.
Noi lumea asta misterioasa o avem , si cu asta defilam , si aici gasim raspunsurile la dileme! nu intr-una imaginara

Imi venea sa iti scriu mai devreme si ceva m-a retinut; dar acum parca se potriveste si mai bine. Am convingerea ca in credinta ceea ce simtim este in mare parte DAT, numai o parte travaliu personal constient; adica credinta noastra este 'ajutata" de Dumnezeu cateodata, pe caile Lui. Acest dat /dar ne ianlta si ne facem ca, din oameni cu indeletniciri foarte prozaice si concrete sa fim si credinciosi. Faptul care a stat la multi la baza "converitirii", unele intamplari, oameni pe care ii intalnim sunt lucruri randuite pentru noi. Ca sa revin la dilema ta, am banuiala ca totusi va veni vremea si pentru tine sa SIMTI ca Impartasania ESTE trupul si sangele Domnului si ca nu se mai revolta nimic in tine la gandul asta. Si asta va fi DAT, nu rezultatul unor framantari intelectuale.