[dianadi]

Asa cum mai spunea cineva aici, situatia celor din tara e un pic diferita...nu iti place aici mergi in alta parte. La noi, dascalul in cursul saptamanii lucreaza pe santier si daca este vreo sarbatoare e pun in imposibilitatea de a veni la biserica si atunci se ajunge la o situatie mai delicata. Am asistat ceva timp in urma la o astfel de slujba din timpul saptamanii cand dascalul lipsea...biserica mai goala...majoritar cateva femei care aveau copii si nu puteau merge la munca, bunici venite si ele cu nepotii si 3-4 barbati. Parintele cu fata senina si blanda a facut semn unui barbat si l-a chemat la el...a insirat cateva carti si l-a rugat sa tina loc de dascal...cu toate ca omul nu avea preagatirea necesara a facut asculate. A fost cea mai frumoasa slujba: preotul cu ochii blanzi, ca ai unui parinte ce isi vede copilul pasind pt prima oara, aproba si il incuraja pe noul dascal care tremura din toate incheieturile..din cand in cand parintele mergea langa el si cantau impreuna...incet incet ceilalti barbati care se adunasera au mers cu totii sa cante la strana...nici unul nu avea voce si nici experienta. Era o liniste deplina...copii nu se foiau, nu mai tipau, femeile cantau si ele, de unde erau, cu voci incete si tremurande. Toata lumea canta incet,f incet de frica sa nu greseasca; aveam impresia ca suntem in fata Domnului si frica pusese stapanire pe noi: o frica dulce ce iti umplea sufletul de bucurie si liniste. Eram cu totii ca niste puiuti care ne adunaseram sub aripa mamei.